vineri, 28 martie 2008

... medidatii pe marginea birocratiei de stat

Deseori a trebuit sa incerc sa calmez colaboratori apropiati nervosi din cauza lipsei de promptitudine a secretariatului Facultatii de Automatica si Calculatoare fata de solicitarile studentesti. Cel mai adesea, le explic ca birocratia noastra nu e neaparat mai ineficienta decat cea din Franta spre exemplu, singura diferenta importanta fiind ca o secretara dintr-o facultate vestica are de raspuns la cererile a 50 de studenti in vreme ce la noi exista o singura secretara la 650 de studenti. Cu alte cuvinte, vina nu o poarta secretara, ci sistemul.Vineri mi-a venit mie randul sa imi incerc fortele in dificila sarcina de a obtine o adeverinta de angajat UPB, deci de infruntat balaurul birocratic al Rectoratului. Am intrat in biroul de personal in care o secretara amabila mi-a dat adeverinta in mai putin de un minut.

Din pacate adeverinta trebuia stampilata. Asa ca am fost rerutat spre "Directia de informatizare si resurse umane". Aici mi s-a explicat scurt ca trebuie mai intai sa obtin semnatura dnului director inainte de a putea primi stampila mult dorita. Am ajuns astfel sa ma pozitionez strategic la usa dnului director. Si stai, si stai. Dnul director vorbea la telefon, asa ca am mai stat. In total mai bine de 20 de minute. Intre timp au mai venit inca 3 profesori, care s-au asezat docili la coada. Cand am ajuns in fata dnului director am incercat sa ii zic ca sistemul nu functioneaza bine, cand 4 cadre didactice ajung sa isi piarda 20 de minute in fata biroului sau. M-a expediat rapid: "Asta este parerea TA". Desi folosisem un ton politicos si persoana a doua plural, prin simpla mea pozitie critica am retrogradat la persoana a doua singular.

Problema nu e cu cele 20 de minute, ci cu sistemul care solicita angajatilor sa se prezinte umili in fata directorului pentru a lua adeverinta. Bineinteles ca directorul nu are acces la registrele de angajati si ca semneaza orice i se trimite de la secretariat, dar scurcircuitarea acestui lant prin plasarea stampilei direct la secretarea ce mi-a dat si adeverinta, nu i-ar mai fi oferit dnului director senzatia de control a institutiei. Aceasta senzatie este piatra de temelie a birocratiei de stat. Oamenii avanseaza ierarhic nu numai pentru un ban in plus la salariu, ci si pentru satisfacerea acestei senzatii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu