vineri, 24 iulie 2009

karaoke v 2.0 in Automatica

Deși ne aflăm într-o savuroasă polemică (a se citi tânguire J ) în jurul examenului de admitere din UPB, cred că riscăm proiectarea unei imagini prea serioase în afara comunității. Atât Vlad, cât şi AJ, ca şi veterani ai competiţiilor de karaoke, nu au suflat nici o vorba despre această seara, aşa că voi trece peste temerile lui RD de a ne trezi copleșiți de hoarde de studenţi şi voi anunţa:

Tam, tam!

Vineri 24.07.2009, de la 19:30 în holul EC va avea loc trecerea oficială la programul de vară (a se citi vacanţă). Pentru a ne măsura lipsa de inhibiţii a fost aleasă o voinicească competiţie de karaoke, fără juriu, fără note, fără regrete.

Aşteptăm cu sufletul la gură interpretarea originală a organizatorului principal al evenimentului: Răzvan Deaconescu. Cel mai dorit, aşteptat, anticipat șlagăr (a se citi manea) este „De ce mă minţi” [1].

Şi pentru că nuca s-a lipit solid în perete, o melodie care îmi place mie:

[1] http://www.youtube.com/watch?v=PSLPDGSYjMM

valoarea lucrurilor

Avem zilnic de făcut numeroase alegeri. Sunt momente în care alegerea în sine devine o povară. Mai mult alegerea unui reper de comparaţie nepotrivit îţi poate eroda valoarea unei alegeri bine întemeiate.

Unul dintre secretele fericirii stă în cumpănirea în momentele de alegere, dar mai ales în înţelegerea faptului că nu avem datoria obiectivităţii clipă de clipă, iar unele lucruri sunt mai savuroase mai ales în lipsa unei comparaţii.

Comparația schimba valoarea lucrurilor.

Exemplul clasic din psihologie este cel al alegerii unei sticle de vin. În faţa a trei tipuri de vin cu costul de 10, 20 şi respectiv 30 lei, majoritatea subiecţilor vor elimina vinul cel mai scump, precum şi pe cel mai ieftin, şi vor fi foarte mulţumiţi cu vinul de 20 de lei. Dacă acelaşi experiment este repetat după adăugarea unui vin şi mai scump, de 40 de lei, alegerea va fi preponderent îndreptată către vinul de 30 de lei. Mai mult chiar, gradul de fericire cu alegerea făcută a scăzut în cel de al doilea experiment.

capcana sinceritatii

Una dintre valorile des predicate, dar puțin exersate în cadrul societăţii noastre este sinceritatea. Nu voi discuta aici despre alterarea gradului de sinceritate prin selectarea argumentelor in funcție de interlocutor, ci dimpotrivă, de folosirea sincerității ca scuza pentru ignorarea valorilor celor cu care comunicam.

Sunt o fire colerică, si am găsit deseori confort în povara sincerității: "Am ridicat tonul, pentru a reflecta sincer starea mea de spirit. Ai fi vrut sa mă cenzurez?"

Ce trec cu vederea într-o astfel de situație este dificultatea dezamorsării stării tensionate la 5 minute după un reproș acid. Nu pare sa aibă o greutate in judecarea valorii de sinceritate a demersului. Cercul se închide cu asignarea unei vinovații către interlocutor: "Am comunicat o idee. Discuția s-a încheiat. De ce mai ești încă supărata?"

miercuri, 22 iulie 2009

povestiri cu angajati la stat

Pentru cei ce se delectează cu povestiri mai puţin obișnuite din cadrul birocraţiei de stat, m-am hotărât să aştern o întâmplare al cărei deznodământ se creionează zilele acestea:

Era anul 2002. Dosarul de concurs pentru un post de conferenţiar din catedra de ştiinţe politice din UPB se întoarce de la minister cu observaţia că rezultatul concursului va putea fi validat numai după îndeplinirea condiţiilor legale. Mai exact, candidatul ce precizase ca are o carte în curs de publicare va trebui mai întâi să publice cartea.

Cartea a fost publicată, dar 6 ani mai târziu, astfel că în anul 2008 acelaşi candidat a solicitat recunoaşterea rezultatelor concursului desfăşurat în 2002. De la minister răspuns a fost că îndeplinirea precizării din 2002 avea un termen limită de 12 luni, astfel încât concursul trebuie refăcut. Discuţiile între minister şi UPB au continuat şi în 2009, UPB observând (prin persoana Ecaterinei Adronescu, lucru nelipsit de importanţă) că deşi precizarea nu fusese satisfăcută, ministerul ar fi avut obligaţia să închidă dosarul de concurs printr-un verdict negativ, verdict ce lipsea. În cele din urmă dosarul de concurs este validat în mai 2009.

Nici o lună mai târziu titularul postului înaintează cererea de recunoaştere a încadrării pe post de conferenţiar începând cu anul 2002, acesta fiind anul concursului de titularizare, precum şi acordarea diferenţelor salariale.

Conferenţiarul a fost însă încadrat începând cu anul 2008 (deşi decizia de validare a concursului a venit în 2009), înfierbântând astfel spiritele, făcând din ce în ce mai sonore ameninţările cu aducerea în faţa instanţei.

Povestirea pune în lumină mai degrabă valori prin care se definesc unii angajaţi ai instituţiilor publice: carte în curs de publicare ce ajunge să vadă lumina tiparului 6 ani mai târziu, evitarea unui nou concurs prin invocarea unor deficienţe legislative, şi în final, solicitarea unor beneficii materiale pentru o calificare ce nu a fost demonstrată decât ani mai târziu, pentru că până la urma e vorba de bani de la stat.

Vor fi cei ce spun că atâta timp cât legea e neclară, e dreptul, poate chiar datoria individului să exploateze deficienţele de reguli. Eu unul nu cred asta.

Ars oratoria

Imi place adesea sa zabovesc in gasirea urmatorului cuvant ce ar aduce sens, incat o lipsa totala de inhibiti precum in clipul de mai jos poate chiar starni frustrare :)

luni, 20 iulie 2009

decizii in UPB pentru 2009-2010

Calendarul UPB pentru luna septembrie:
31.08 - 06.09 - sesiune de restante si mariri pentru anul IV, V
31.08 - 13.09 - sesiune de restante si mariri pentru anul I - III
10.09 - 12.09 - sustinerea diplomei/licentei

07 - 15.09 inscrierea la master
16, 17.09 examen admitere master

01.09 - 25.09 inscriere doctorat
29, 30.09 examen admitere doctorat

Studentii de anul 5 ce nu trec de sesiunea de restanta din septembrie, vor fi incadrati intr-un an 5 special 2009-2010. Pe parcursul acestui an studentii vor putea participa la doua sesiuni de restante: ianuari si mai. Vor fi doua sesiuni de sustinere de diploma: februarie si iulie. La 1.08.2010 cei ce nu au reusit sa treaca toate restantele vor fi exmatriculati. In functie de numarul de restante (unele rezultate in urma diferentelor intre programa de 5 ani si cea de 4) studentul se vor putea inscrie in oricare dintre anii de studii (nu doar in anul 1).

La sectiunea sectiunea lucrurilor ce s-ar putea imbunatatii doua lucruri: extinderea de activitate si definirea calificarii pentru conducatorii de doctorat.
Votarea extinderii activitatii profesorilor a suferit un mare regres dupa discutiile aparute anul trecut. Lista tiparita a tuturor candidatilor, precum si scorile acestora nu a mai fost disponibila membrilor de senat. Datele au fost disponibile doar dintr-un document word cu zoom de 60% proiectat pe un ecran. Extrem de greu lizibil. Rezultatul a fost cel asteptat: confirmarea fara nici o rezerva a tutror candidatilor. Fara macar sa fie solicitate exprimarea voturilor contra.

Un lucru interesant a fost ca pentru prelungirea de activitate au votat si multi dintre cei a caror activitate era evaluata, parte dintre senatori fiind depasind varsta de 65 de ani.

Pozitia UPB in legatura cu conducerea de doctorat este ca aceasta nu poate fi realizata de la gradul de conferentiar, fiind necesara titularizarea pe postul de profesor inainte de a putea conduce un doctorat.

3 lei

"Ora 2:00 noaptea. Taxiul a ajuns in fata blocului, iar pe aparat suma este de 11,78. Ii intind 15 lei. Ca la activarea unui control magic, soferul morocanos devine peltic: 'E ora 2 noaptea. Nu am de unde sa iti dau rest. Ce ne facem?' . Am un scurt moment de ezitare, pentru ca apoi sa ii multumesc frumos si sa ma dau jos din taxi. Am platit 3 lei pentu evitarea unui conflict care mi-ar fi stricat toata seara."
"Tavi, desi fara indoiala banii au fost foarte bine investiti in linistea proprie, cred ca decizia a fost mai degraba egoista. In scenariul tau, taximetristul va avea, pe baza succesului reputat in fata ta, o presiune de a extrage, in acelasi mod, bani si de la alti clienti. Beneficiul tau a venit si cu costul, pentru sofer, al subrezirii atasamentului fata de valori ce tin de onestitate. O alta solutie a fi fost sa renunti mai intai la cei 3 lei si apoi totusi sa insisti pe un ton jignit ca un astfel de lucru nu ti s-a mai intamplat si ca vei evita pe viitor compania respectiva."
"In primul rand nu cred ca trebuie sa ajuti oameni ce nu cer sa fie ajutati. In al doilea rand, tonul si gesturile respectivului taximetrist tradau o versare in astfel de dialoguri"
"Sunt deacord ca detaliile deseori sunt mai importante decat mizele principiale. Sunstin ca ar fi trebuit totusi sa iti reduci costurile personale ale unui mic act teatral de indignare si sa ii cresti costurile lui de obtinere a celor 3 lei. Cat despre ajutorul nesoliciat, nu vad lumea atat de maniheist: manipulezi sau esti sincer. Cred ca o astfel de strategie, desi ar fi fost o strategie de manipulare superficiala, este perfect acceptabila in contextul nostru social. Altfel spus, cred ca ii influentam pe cei din jur in decizii cu mult mai multa greutate, cel mai adesea, e drept, fara sa ne dam seama. Ce te respinge pe tine la sugestia mea este natura constienta a influentarii."
"Cred ca gradul de constiinta e relevant in judecarea manipularii. Mai relevant decat miza."

bancuri

Pentru aceia suficient de geekish sa zambeasca de fiecare data il vad pe Adam Savage:

Fiind fara indoiala postat pe youtube fara drepturi de autor, in cateva zile linkul de mai sus va fi invalidat, asa ca va recomand sa mergeti la sursa:

duminică, 19 iulie 2009

schimbare de adresa

Zilele trecute am dat de un filmulet de prezentare pentru Microsoft Office 2010. Faptul ca am fost fascinat nu e de mirare, ce e mai greu de inteles e cum de la ideea de super promovare a unui produs comercial de sute de milioane de dolari, sa simt stangacia propriului meu blog. Vara fiind, si week-end chiar, cu noaptea in cap, m-am grabit sa sar in barca Google cu Wordpress-ul meu prafuit din ACS: http://acs.pub.ro/blog/razvan.rughinis/
Nu am gasit inca solutia transferului comentariilor, asa ca mutarea va dura ceva...
Sa nu uit filmuletul, poate mai capata si alti idei indraznete :)

joi, 16 iulie 2009

amaraciunea fericirii prietenilor nostri

Povestea de ieri cu laptopul meu ce s-a autoreparat la doua zile de la iesirea din garantie a continuat. Dincolo de sentimentele amestecate pe care mi le-a trezit, ideea relatarii intamplarii m-a speriat de la bun inceput. Am credinta ca o astfel de povestire starneste nu un zambet, din partea cititorului, ci mai degraba o incruntare: "de ce nu mi se intampla si mie lucruri atat de bune".

Suntem reconfortati de suferintele celor din jur, de nenorocirile de la televizor. Intr-un accident de masina, de care auzi la radioul din autobuz, iti gasesti linistea pentru cele 15 minute de intarziere la intalnirea importanta de azi.

Consumam suferinta celor din jur si ne erodeaza fericirea lor. Iar cand cei fericiti sunt prieteni buni, in locul carora ai fi putut fi tu, povarea devine si mai grea.

Si lucurile nu s-au schimbat in ultima suta de ani. Oscar Wilde spunea:

Anybody can sympathise with the sufferings of a friend, but it requires a very fine nature to sympathise with a friend's success.

miercuri, 15 iulie 2009

o noua relatie

Acum un an m-am decis sa imi cumpar un laptop cat mai usor si cat mai ieftin, dar care sa aiba o tastatura neredusa. Achizitia odata facuta, am avut singura surpriza neplacuta de a nu reusi, nici in Windows, nici in Linux sa conving placa de sunet sa spuna pis. Dupa un numar de incercari am decis ca problema e hardware si ca il voi duce in service. Am amanat luna de luna, pana cand zilele trecute am realizat ca ultima zi de garantie tocmai trecuse. Suparat pe lipsa mea de determinare a trebuit sa ma recunosc invins.

Povestea nu se termina aici, ci mai continua inca o zi, pentru ca la mai putin de 48 de ore de la expirarea garantiei, deschizand laptopul am incremenit in acordurile Windows XP Startup.wav. Da, era laptopul meu.

Incantarea in fata unei probleme rezolvate se amesteca cu nemultumirea in fata incompententei de a gasi drivere potrivite timp de un an de zile. Natura mea conservatoare acceptase fara rezerve limitarea a-fona a laptopului, iar noua voce imi starnea mai degraba neliniste decat multumire. Trebuia acum sa imi redefinesc relatia cu laptopul: mai sunt eu indreptatit acum sa imi doresc un alt laptop? Am dezamagit propriul meu laptop?

Singurul lucru clar e ca eu nu pot privi laptopul pe care imi scriu blogul ca pe un obiect. Desi poate ar trebui :).

vineri, 10 iulie 2009

Lobby pentru Semantic Web

Am decis ca in fiecare saptamana sa caut un citat pe care sa il atasez la semnatura. Pentru prima saptamana am ales un citat drag mie din Groucho Marx: "Outside of a dog, a book is man's best friend. Inside of a dog it's too dark to read."

Ce nu am realizat eu este ca decizia mea, va altera tipul reclamelor tintite de catre Google nu doar catre mine, ci si catre destinatarii mailurilor mele. In urma primirii unui mail de la mine, prieteni cu putine afinitati de crestere a cainilor s-au trezit invadati de anunturi:

Canine Heart Disease
Proven herbal methods that reverse canine heart disease.
www.caninehearthealth.com
Vrei un caine ?
Pe nod.ro gasesti o multime de caini de vanzare.
www.nod.ro
Retractable Dog Leashes
Supplier of pet products in Poland supplying corded leads in Europe
www.sum-plast.com
Dog Repellent
Our best selling dog repellent. 100% safe, effective, easy to use.
www.liquidfence.com

Ce ma mira este lipsa totala a anunturilor legate de carti: ori editurile nu apeleaza la Google pentru reclame, ori prin aparitia de doua ori a cuvantului dog in citatul din semnatura am exprimat o mai clara determinare de a cumpara caini si nu carti.

Sunt curios ce anunturi voi primi de saptamana urmatoare cand citatul de semnatura va fi:
I want to die in my sleep like my grandfather. Not screaming and yelling like the passengers in his car.
--Emo Phillips