Google search

Am vazut o caricatura foarte amuzanta [1], despre provenienta siglei Chrome, broswerul de la Google. Trebuie sa recunosc ca apreciez mult abordarea confruntationala aleasa de Google, chiar daca am avut nevoie de o caricatura sa inteleg strategia :).

Mult mai amuzant decat caricatura este faptul ca nu veti reusi sa gasiti caricatura folosind Google :), cel putin eu nu am reusit din mai multe incercari :(. Daca mergeti in schimb pe yahoo.com si cautati imagini dupa "chrome microsoft" prima pe care o obtineti e chiar caricatura in cauza.

[1] http://www.flickr.com/photos/26513934@N04/2874749029/

sondaje si evaluari...

Pe siteul CFR este un sondaj despre oportunitatea introducerii in trenurile accelerate a unor vagoane cu locuri pentru transportul de biciclete. Ce e cu adevarat socant este numarul mare de voturi: aproape 30 de mii, din care peste 28 de mii sustin ca e o idee foarte buna. Chiar si in cazul folosirii unor motoare de vot, numarul e impresionant.

Intrebarea (retorica) este daca toti cei ce au votat au asteptat ca de maine sa se introduca astfel de vagoane, sau si-au asumat posibilitatea ca CFR sa ignore cu totul sondajul, dar au considerat ca e important sa iti expui parerea? In plus, este probabil ca au votat si oameni care nu ar folosi acest serviciu in viitorul previzibil.

Daca sondajul CFR este saua, iapa e reprezentata de formularele de evaluare si de modul in care sunt ele tratate de studenti in Facultatea de Automatica si Calculatoare. In lipsa unui rezultat imediat si palpabil e greu sa motivezi mase mari de oameni sa isi expuna parerea. Totusi, CFR a reusit, dar facultatea (inclusiv studentii) nu. Motivul o fi legat de durata evaluarii de cateva minute, fata de cele cateva secunde cat dureaza un vot pe siteul CFR? Sau o fi legat de lipsa de relevanta a facultatii pentru cariera personala? Sau de modelul cultural bascalios-plangacios de sorginte balcanica?

Personal, cred ca spiritul civic tine de atasamentul fata de niste valori si nu de interese de moment. Exersarea acestor valori (prin evaluari, prin exprimarea opiniilor, discutii cu prietenii, etc) dau greutate gandirii critice a fiecarui individ, chiar si in lipsa efectelor rasunatoare.

seriale pentru o vara fierbinte

Un top al serialelor mele preferate ar arata astfel:
1. The Big Bang Theory (Sezonul 1) - Ultimate geek sitcom.
2. Studio 60 (Sezonul 1) - Delicioase confruntari intre perceptiile religioase ale Sarei Paulson si interpretarile agnostice ale lui Matthew Perry. Dialoguri rapide si spumoase cu care ne-a obisnuit Aaron Sorkin din West Wing.
3. Dexter (Sezonul 1 si 2) - Scenariu foarte cursiv, atentie pentru detalii, schimbari neasteptate de directie.
4. Coupling (Sezonul 1, 2, 3) - Replica britanica la Friends. Dialoguri spumoase. Teoriile si definitiile personajului Jeff sunt extrem de reusite.
5. Extras - Comedie britanica. Episodul preferat: 1x06 - cel cu Patrick Stewart:

http://www.youtube.com/watch?v=Fg_cwI1Xj4M
6. Curb Your Enthusiasm - doar pentru cei ce apreciaza umorul rezultat din situatii penibile.
7. Battlestar Galactica - SF.
8. My name is Earl - Comedie faina

Oldies, but goodies:
*. Tripping the Rift
*. Futurama
*. Friends
*. Babilon 5 (Seria 1, 2, 3, 4)
*. Star Trek: The Next Generation
*. 24 (Sezonul 1, 2, 3, 4) - Actiune.

Evaluare sau cum se spune pe la noi... feedback

Inainte de a prezenta impactul completarii unui formular de evaluare pentru reforma sistemului academic, ma voi opri asupra aspectelor de natura personala.

Pentru mine primul motiv pentru a completa un formular de evaluare este prilejul de a reflecta asupra prezentarii/cursului/produsului pe care il evaluez. Cartile americane au deseori la finalul capitolului o sectiune: "Ce am invatat?". O sintetizare a plusurilor si minusurilor de pe parcursul unui semestru intreg, cred ca este o aptitudine critica pentru o persoana ce traieste intr-un mediu multi-tasking. Aptitudinile analitice si cele polemice implicate in argumentarea unui punct de vedere sunt deseori trecute cu vederea in procesul de invatamant din Romania (orientat mult mai mult pe cunostinte in defavoarea aptitudinilor). O evaluare este deschiderea unei dezbateri, si chiar in absenta unei replici castigul personal este unul insemnat.

O alta perspectiva asupra castigului personal din completarea unei evaluari este crearea unui set de asteptari pentru cursurile viitoare. Ca asteptarile unui student in anul I sunt sau nu intemeiate este o cu totul alta discutie. Dupa primul semestru, prin evaluarea propriilor experiente, studentul isi poate reajusta asteptarile astfel incat sa nu fie frustrat de lucruri ce il vor urmari toata facultatea. De exemplu, pentru un student ce pretuieste miscarea, absenta unei baze sportive in cadrul facultatii poate fi o continua sursa de frustrare. Daca in schimb va incerca sa gaseasca ocazii de miscare in afara facultatii relevanta subiectului va fi diminuata.

Voi trece acum la impactul evaluarii.

Asteptarile din partea studentilor sunt desori nerealiste. A dori ca un profesor sa fie schimbat dupa o evaluare negativa a activitatii didactice nu tine seama nici de constrangerile unei evaluari academice (acest lucru nu cred ca se intampla in nici o facultate europeana), nici de lipsa de traditie a procesului de evaluare studentesc.

Lipsa traditiei unor evaluari cu un impact clar, desi pare un lucru putin important, este punctul critic al intregului proces. Studentii doresc rezultate radicale pentru a fi motivati pe viitor sa dea completeze evaluarile, in vreme ce relevanta parerilor studentesti este drastic afectata de numarul relativ mic de evaluari completate (mult sub 50%).

Din pacate rezultatele radicale sunt la ani distanta, pentru ca primul efect al unei evaluari relevante va fi prevenirea aparitiei unor probleme similare, lucru greu de interpretat de catre studenti drept o victorie clara a intregului proces. In paralel, facultatea va cauta si solutii pentru parte din problemele structurale ce au drept efect cursuri tinute cu un minim de implicare din partea titularului.

Atata vreme cat avem un proces democratic de alegere a conducerii institutiilor de invatamant, confruntarile directe intre reprezentantii alesi ai institutiei si un anume profesor vor fi evitate. Asta nu inseamana ca nu se pot produce schimbari. In primul rand, prin stabilirea unor proceduri se pot folosi drept argumente rezultatele exprimate in evaluarea studenteasca. Cea mai importanta cale de reforma este promovarea persoanelor ce obtin evaluari bune, si nu infierarea celor neperformanti.

Critica ratiunii subiective

Incercam sa promovam formulare de evaluare in care studentii sa isi exprime parerea despre cursuri. Dincolo de problema administrativa (sunt inca cursuri ce nu permit astfel de evaluari), mai exista o problema in intelegerea scopului unui astfel de demers. Nu voi adresa cantitatea insemnata de pareri exprimate in bascalie ce discrediteaza relevanta intregului proces. Ma voi opri asupra acelor pareri ce sesizeaza probleme aparute. Cel mai adesea astfel de evaluari vor exprima doar o valorizare, fara sa se straduiasca sa ofere o solutie.

Asteptarea studentilor este ca o data constientizata problema, titularul de curs sa incerce sa gaseasca o solutie. Din pacate raportarea unei probleme nu duce inevitabil la constientizarea sa.

Este foarte greu sa transmiti un mesaj critic care sa fie cu adevarat luat in seama. Prima reactie in fata unui mesaj critic este acela de a prezenta circumstantele. "Daca X ar intelege intreg contextul in mod sigur nu ar mai fi asa de indignat." Studentul insa nu e interesat nici de context, nici de asocierea unei responsabilitati, ci doar de problema specifica, si e normal sa fie asa.

Oferirea unei solutii muta discutia din sfera "cursul sucks" in zona "ar fi important sa face la curs asta". Reactia in primul caz este adesea una defensiva. In cel de al doilea este una polemica: "eu nu cred ca propunerea aduce cu adevarat un plus". In primul caz nu exista nici un dialog, in cel de al doilea exista potentialul unei comunicari.

Lipsa de rabdare

Constiinta faptului ca ai intrat la cea mai buna facultate poate actiona impotriva ta. Multi studenti sunt total incapabili de a participa intr-o organizatie studenteasca, pentru ca asta ar insemna acceptarea autoritatii unui alt student. Un student de la o alta facultatate confruntat cu o ierarhie organizationala se va intreba care sunt pasii pentru a putea promova. Sunt chiar multi ce se vor implica intr-o organizatie pentru ideile pe care aceasta le apara. Studentul la calculatoare va fi mai preocupat de ce X este cel ce ia decizii si nu el. Cel mai adesea isi va cheltui energia incercand sa demonteze ideile lui X, pentru ca aceasta este perceputa ca o metoda de promovare a propriei valori. Din pacate costurile includerii unui astfel de membru pentru organizatie/proiect sunt foarte mari.

Studentii nostri nu merg la vot din acelasi motiv pentru care nu participa in organizatii: considera ca a fi un vot in plus nu schimba nimic, dupa cum un executant in plus intr-o echipa nu schimba nimic. Valoare organizatiei, a grupului profesional din care fac sau vor face parte este cel mai adesea prea putin relevanta. Un vot exprimat in alegeri locale sau nationale nu reprezinta un vot pentru un anume candidat, ci reprezinta un vot pentru comunitatea din care faci parte. Votul meu a fost un vot pentru interesele tuturor grupurilor din care fac parte: grupul votantilor din mediul urban, grupul celor cu studii superioare, grupul celor din industria IT&C, grupul celor intre 30-35 de ani, etc.

Politicienii sunt alesi prin vot, iar realitatea este ca promovarea unor initiative IT&C sau initiative pentru tineri nu aduce voturi, spre deosebire de promovarea unei agende agricole (procentul cel mai mare de prezenta la vot este in mediul rural), eventual specifica grupului de varsta 50+.

Este dificil de trecut de la un sistem individualist in care recompensele si pedepsele vin prompt (cum e cazul scolii), la un sistem care efectele de termen lung sunt cele care cu adevarat creeaza valorile.

diploma 2008 sau euro 2008?

Vlad Posea isi exprima parerea despre diploma:
(http://vlad.posea.eu/educatie/despre-evaluarea-lucrarilor-de-diploma.html)

"Lucrarea va fi publicata pe web". Mult mai multe lucruri importante nu sunt publicate pe web. Primul care imi vine in minte este programul managerial al domnului decan Dumitru Popescu. Trecerea de la un sistem in care nu exista mai nimic pe web la unul in care exista 300 de diplome cu 300 de referate de evaluare este prea abrupta ca sa aiba sanse de succes. Hai sa facem mai intai proceduri pentru procesele din catedra si sa publicam aceste proceduri. Are cineva idee cu adevarat care sunt cu lucrurile ce ar trebui rezolvate la decanat si ce ar trebui rezolvat la nivel de catedra.

In plus, atat vreme cat majoritatea conducatorilor de diploma nu au facut nici macar o descriere de 3 randuri a proiectelor pe http://cs.pub.ro/~diploma/ (aici ma includ si pe mine). Nu vad cum ne putem astepta la referate pertinente pe marginea proiectelor studentesti.

Propunerile lui Vlad, desi sunt pertinente, nu tin seama de constrangerile fundamentale ale sistemului: lipsa de oameni si orgoliul conducatorilor de diploma. Prima constrangere nu o sa ma obosesc sa o argumentez, fiind cunoscuta de toata lumea. Ce nu este inteles de mai tineri colegi de catedra este faptul ca sustinerea diplomei este un bun prilej pentru conducatorii de diplome de a isi demonstra puterea de negociere. Cu alte cuvinte o diploma proasta va putea fi penalizata doar daca conducatorul sau nu este foarte implicat in activitatile catedrei, pentru ca o nota proasta a studentului este perceputa ca un vot de blam dat conducatorului. (vezi bancul cu iepurasu' care isi facea doctoratul).

Sa nu uitam ca este vorba de un volum suplimentar de 60 de ore de munca (6 ore per proiect, 10 lucrari per cadru didactic, 30 de cadre didactice = 300 de diplome). Sunt multe alte proiecte in care ar putea fi investit volumul acesta de ore munca cu un beneficiu mai important pentru facultate.

Sper ca macar anul urmator sa avem o procedura de diploma (discutata si disputata in catedra) in care studentii sa stie ce formulare trebuie depuse unde. Ar fi o schimbare insemnata.