Lost in PUB

Joi erau 27 de grade si sanse 0% sa ploua sambata. Vineri erau 28 de grade si 20% sanse de ploaie pentru urmatoarea zi. Sambata 3 octombrie, la ora 10:00, erau 17 grade si 100% sanse de ploaie.

In tot haosul inceputului de semestru am reusit sa ne strangem 10 insi in jurul unei idei: ca boboc oricare dintre noi am fost pierduti intre numeroasele nume ciudate de sali: "Acum avem mate in AN034. Unde o mai fi si asta?".

Unde mai pui ca dupa cativa ani petrecuti in Poli realizezi ca se termina studentia, iar campusul UPB, Regia iti sunt aproape la fel de putin cunoscute ca in prima zi. Anul aceasta se va schimba. Vom face turul bobocilor! Sau turul UPB. Sau de ce nu: Lost in PUB.

Sambata, 11:00. 4 studenti. 8 ghizi. Vlad a venit prin ploaie 40 de minute... cu bicicleta: "Gandeste-te ca ar fi venit un student cu bicicleta pentru tur, si noi nu am fi avut ghid. Nu putem sa ii dezamagim chiar de la primul contact cu facultatea".

Pe parcursul turului s-au mai alaturat inca 3 studenti. 7 la 8. Am castigat!

http://boboc.cs.pub.ro/

karaoke v 2.0 in Automatica

Deși ne aflăm într-o savuroasă polemică (a se citi tânguire J ) în jurul examenului de admitere din UPB, cred că riscăm proiectarea unei imagini prea serioase în afara comunității. Atât Vlad, cât şi AJ, ca şi veterani ai competiţiilor de karaoke, nu au suflat nici o vorba despre această seara, aşa că voi trece peste temerile lui RD de a ne trezi copleșiți de hoarde de studenţi şi voi anunţa:

Tam, tam!

Vineri 24.07.2009, de la 19:30 în holul EC va avea loc trecerea oficială la programul de vară (a se citi vacanţă). Pentru a ne măsura lipsa de inhibiţii a fost aleasă o voinicească competiţie de karaoke, fără juriu, fără note, fără regrete.

Aşteptăm cu sufletul la gură interpretarea originală a organizatorului principal al evenimentului: Răzvan Deaconescu. Cel mai dorit, aşteptat, anticipat șlagăr (a se citi manea) este „De ce mă minţi” [1].

Şi pentru că nuca s-a lipit solid în perete, o melodie care îmi place mie:

[1] http://www.youtube.com/watch?v=PSLPDGSYjMM

valoarea lucrurilor

Avem zilnic de făcut numeroase alegeri. Sunt momente în care alegerea în sine devine o povară. Mai mult alegerea unui reper de comparaţie nepotrivit îţi poate eroda valoarea unei alegeri bine întemeiate.

Unul dintre secretele fericirii stă în cumpănirea în momentele de alegere, dar mai ales în înţelegerea faptului că nu avem datoria obiectivităţii clipă de clipă, iar unele lucruri sunt mai savuroase mai ales în lipsa unei comparaţii.

Comparația schimba valoarea lucrurilor.

Exemplul clasic din psihologie este cel al alegerii unei sticle de vin. În faţa a trei tipuri de vin cu costul de 10, 20 şi respectiv 30 lei, majoritatea subiecţilor vor elimina vinul cel mai scump, precum şi pe cel mai ieftin, şi vor fi foarte mulţumiţi cu vinul de 20 de lei. Dacă acelaşi experiment este repetat după adăugarea unui vin şi mai scump, de 40 de lei, alegerea va fi preponderent îndreptată către vinul de 30 de lei. Mai mult chiar, gradul de fericire cu alegerea făcută a scăzut în cel de al doilea experiment.

capcana sinceritatii

Una dintre valorile des predicate, dar puțin exersate în cadrul societăţii noastre este sinceritatea. Nu voi discuta aici despre alterarea gradului de sinceritate prin selectarea argumentelor in funcție de interlocutor, ci dimpotrivă, de folosirea sincerității ca scuza pentru ignorarea valorilor celor cu care comunicam.

Sunt o fire colerică, si am găsit deseori confort în povara sincerității: "Am ridicat tonul, pentru a reflecta sincer starea mea de spirit. Ai fi vrut sa mă cenzurez?"

Ce trec cu vederea într-o astfel de situație este dificultatea dezamorsării stării tensionate la 5 minute după un reproș acid. Nu pare sa aibă o greutate in judecarea valorii de sinceritate a demersului. Cercul se închide cu asignarea unei vinovații către interlocutor: "Am comunicat o idee. Discuția s-a încheiat. De ce mai ești încă supărata?"

povestiri cu angajati la stat

Pentru cei ce se delectează cu povestiri mai puţin obișnuite din cadrul birocraţiei de stat, m-am hotărât să aştern o întâmplare al cărei deznodământ se creionează zilele acestea:

Era anul 2002. Dosarul de concurs pentru un post de conferenţiar din catedra de ştiinţe politice din UPB se întoarce de la minister cu observaţia că rezultatul concursului va putea fi validat numai după îndeplinirea condiţiilor legale. Mai exact, candidatul ce precizase ca are o carte în curs de publicare va trebui mai întâi să publice cartea.

Cartea a fost publicată, dar 6 ani mai târziu, astfel că în anul 2008 acelaşi candidat a solicitat recunoaşterea rezultatelor concursului desfăşurat în 2002. De la minister răspuns a fost că îndeplinirea precizării din 2002 avea un termen limită de 12 luni, astfel încât concursul trebuie refăcut. Discuţiile între minister şi UPB au continuat şi în 2009, UPB observând (prin persoana Ecaterinei Adronescu, lucru nelipsit de importanţă) că deşi precizarea nu fusese satisfăcută, ministerul ar fi avut obligaţia să închidă dosarul de concurs printr-un verdict negativ, verdict ce lipsea. În cele din urmă dosarul de concurs este validat în mai 2009.

Nici o lună mai târziu titularul postului înaintează cererea de recunoaştere a încadrării pe post de conferenţiar începând cu anul 2002, acesta fiind anul concursului de titularizare, precum şi acordarea diferenţelor salariale.

Conferenţiarul a fost însă încadrat începând cu anul 2008 (deşi decizia de validare a concursului a venit în 2009), înfierbântând astfel spiritele, făcând din ce în ce mai sonore ameninţările cu aducerea în faţa instanţei.

Povestirea pune în lumină mai degrabă valori prin care se definesc unii angajaţi ai instituţiilor publice: carte în curs de publicare ce ajunge să vadă lumina tiparului 6 ani mai târziu, evitarea unui nou concurs prin invocarea unor deficienţe legislative, şi în final, solicitarea unor beneficii materiale pentru o calificare ce nu a fost demonstrată decât ani mai târziu, pentru că până la urma e vorba de bani de la stat.

Vor fi cei ce spun că atâta timp cât legea e neclară, e dreptul, poate chiar datoria individului să exploateze deficienţele de reguli. Eu unul nu cred asta.

Ars oratoria

Imi place adesea sa zabovesc in gasirea urmatorului cuvant ce ar aduce sens, incat o lipsa totala de inhibiti precum in clipul de mai jos poate chiar starni frustrare :)

decizii in UPB pentru 2009-2010

Calendarul UPB pentru luna septembrie:
31.08 - 06.09 - sesiune de restante si mariri pentru anul IV, V
31.08 - 13.09 - sesiune de restante si mariri pentru anul I - III
10.09 - 12.09 - sustinerea diplomei/licentei

07 - 15.09 inscrierea la master
16, 17.09 examen admitere master

01.09 - 25.09 inscriere doctorat
29, 30.09 examen admitere doctorat

Studentii de anul 5 ce nu trec de sesiunea de restanta din septembrie, vor fi incadrati intr-un an 5 special 2009-2010. Pe parcursul acestui an studentii vor putea participa la doua sesiuni de restante: ianuari si mai. Vor fi doua sesiuni de sustinere de diploma: februarie si iulie. La 1.08.2010 cei ce nu au reusit sa treaca toate restantele vor fi exmatriculati. In functie de numarul de restante (unele rezultate in urma diferentelor intre programa de 5 ani si cea de 4) studentul se vor putea inscrie in oricare dintre anii de studii (nu doar in anul 1).

La sectiunea sectiunea lucrurilor ce s-ar putea imbunatatii doua lucruri: extinderea de activitate si definirea calificarii pentru conducatorii de doctorat.
Votarea extinderii activitatii profesorilor a suferit un mare regres dupa discutiile aparute anul trecut. Lista tiparita a tuturor candidatilor, precum si scorile acestora nu a mai fost disponibila membrilor de senat. Datele au fost disponibile doar dintr-un document word cu zoom de 60% proiectat pe un ecran. Extrem de greu lizibil. Rezultatul a fost cel asteptat: confirmarea fara nici o rezerva a tutror candidatilor. Fara macar sa fie solicitate exprimarea voturilor contra.

Un lucru interesant a fost ca pentru prelungirea de activitate au votat si multi dintre cei a caror activitate era evaluata, parte dintre senatori fiind depasind varsta de 65 de ani.

Pozitia UPB in legatura cu conducerea de doctorat este ca aceasta nu poate fi realizata de la gradul de conferentiar, fiind necesara titularizarea pe postul de profesor inainte de a putea conduce un doctorat.