Ghidul complet al fericirii

[Great] Expectations

2011-12-31T20:15:00.003+02:00

In urmă cu ceva ani, ajuns în Singapore, încercam să gestionez o avalanșă de valori și gusturi noi. Adeseori mă găseam în fața unor mâncăruri de care abia mă puteam atinge. La una dintre aceste mese, am constat că mâncarea de fasole boabe în sos de roșii părea extrem de puțin gătită. I-am invitat și pe cei doi colegi de la masă să evalueze calitatea mâncării, iar verdictul a fost unanim: "Fasolea e mult prea tare, nu a fost fiartă mai deloc". Adevărata surpriză a venit un sfert de oră mai târziu, când am realizat că "fasolea" cu sos de roșii era de fapt făcută din alune. În lumina noi descoperi am gustat din nou, descoperind o mâncare savuroasă.

Am păstarat amintirea drept o lecție despre valoarea așteptărilor în logica hedonismului. O prezentare foarte captivantă a felului în care raportarea critică la realitate aduce o plusvaloare de plăcere, inclusiv prin structurarea așteptărilor - precum și prin înțelegerea istoriei persoanelor și obiectelor cu care interacționăm, este realizată de Paul Bloom [1].

[1] http://blog.ted.com/2011/07/27/the-origins-of-pleasure-paul-bloom-on-ted-com/

[Absolut] Fair

2011-12-31T17:54:00.005+02:00

Una dintre valorile noastre ce transcende preferințele personale este echitatea. Echitatea (fairness) este arta aplicării principiilor.

Măsurând pasiunea de care se bucură subiectul în interacțiuni cotidiene, am putea spera într-o înțelegere nuanțată a numeroaselor limitări aduse de aplicarea principiilor. În realitate, deși ușor de enunțat în numeroase situații, echitatea este deseori mânuită cu stângăcie.

Sesiunile de examene sunt exerciții importante în aplicarea unor principii academice și de negociere a echității în relație cu alte considerații. De exemplu, deși mulți studenți valorizează corectitudinea examenelor, aceștia o definesc uneori hiper-procedural, cu atenția centrată pe precizia micilor calcule și nu pe distribuția rezultatelor finale. Discuțiile despre echitate devin discuții despre sutimi. Pe parcursul acestor discuții am reflectat la erorile sistemice ale aplicării principiului echității în evaluarea academică, ajungând la o concluzie optimistă: acestea sunt rare.

Discuția este importantă deoarece multe sisteme decizionale au limitări vizibile în obținerea echității. Un excelent exemplu în acest sens îl reprezintă un studiu realizat în urmă cu un an legat de deciziile de eliberare condiționată a deținuților [1]. Este vorba de o cercetare ce a analizat un număr de peste 1100 de verdicte în funcție de ordinea apariției lor în fața judecătorului. Reprezentarea grafică a relevat nu doar o tendința a probabilității de eliberare, ci un factor disruptiv important, ce apare marcat cu un cerculeț: mesele avute de judecător. Probabilitatea eliberării înainte de masa de prânz este 0%, dar se apropie de 70% imediat după aceasta.

[1] http://lsolum.typepad.com/files/danziger-levav-avnaim-pnas-2011.pdf

[Universalitatea sensurilor] Laborator

2011-12-31T15:43:00.011+02:00

Puțini dintre studenții și dascălii din universități se preocupă de diferențele structurale ale învățământului tehnic românesc. Acceptăm că pentru un viitor inginer, mai mult decât pentru orice alt tip de student, laboratoarele au un rol important, dar nu ne punem problema universalității înțelegerii termenului de laborator.

Ce au în comun activitățile de laborator din Imperial College London, Politecnico di Milano, Vrije Universiteit, EPFL (École Polytechnique Fédérale de Lausanne) și alte mari universități europene?

1. Modul de desfășurare. Cel mai adesea nivelul de interactivitate pe parcursul laboratorului este extrem de scăzut. Studenții primesc o listă de probleme și pot apela la ajutorul asistentului în cazul în care se blochează.

2. Asistenții de laborator sunt cel mai adesea doctoranzi care nu au nici plăcerea, nici dorință (și deseori nici competența) de a desfășura activități didactice la respectiva materie. Alocarea orelor didactice se face deseori fără a ține măcar seama de domeniul de cercetare al doctorandului.

3. Formațiile de lucru. In multe universități laboratorul se desfășoară cu 20, 30, chiar 80 de studenți. In realitate este vorba de o sala cu calculatoare în care studentul poate veni și parcuge o listă de probleme de laborator.

4. Transformarea orelor de aplicații în ore de seminar. Multe materii tehnice oferă doar o oră de discutare a aspectelor practice deschise de curs.

5. Notarea. Ponderea majoră cel mai adesea o are nota unui singur examen. Pentru unele cursuri vor fi notate temele cu o pondere între 10 și maxim 30%, aceasta fiind singura activitate notată de pe parcursul anului.

Fără a trece cu vederea limitările materiale cu care se confruntă atât studenții, cât și cadrele didactice din învățământul universitar tehnic românesc, laboratoarele care formează inginerii IT absolvenți în UPB sunt interactive, intense și îndrumate de asistenți direct interesați de temă. Aleg să cred că acestea sunt motive însemnate de optimism pentru viitoarea generație de ingineri instruiți în România.

Feminism 0.1

2010-09-03T16:19:00.002+03:00

Primul lucru ce mă impresionează la Starcraft 2 este atenția pentru cel mai mic detaliu: totul pare construit cu mare minuțiozitate: de la intrigă, personaje, voci, decoruri, muzică. Totuși în acest univers coerent și captivant am fost șocat de forța unuia dintre stereotipurile mele preferate: tocurile.

Diferențele dintre sexe sunt adesea minimizate, mai ales când se referă la un lucru atât de superficial precum îmbrăcămintea. Faptul că de zeci de ani femeile au acceptat valorizarea tocurilor (sau măcar și-au păstrat neutralitatea față subiect), nu aduce normele de confort pentru cele două sexe pe picior de egalitate.

Această autoamăgire masculină trece de normele de confort și deseori intra în conflict cu coerența unor scenarii bine construite.

În Star Trek Voyager, Jeri Ryan, recuperată din colectivul Borg este în continuă căutare a eficienței. Din păcate autorii serialului nu se străduiesc să lămurească beneficiile purtării de tocuri de 6 cm pentru activitățile de pe o nava spațială.

Scenariul nu este punctul forte al filmului Catwoman. Este totuși greu de înțeles cum o ajutau tocurile pe Halle Berry în confruntările cu criminalii, mai ales când deseori aceste întâlniri deveneau adevărate spectacole de acrobație.

Din păcate lista continuă cu Starcraft 2. Momentul epic al apariției Reginei Spadelor (Queen of Blades) din Hive, prilejuiește un periplu al camerei ce se încheie printr-un cadru panoramic centrat în spatele său. Din acest unghi putem admira atât aripile impozante, dar și tocurile cui. Pentru o rasă ce întrupează puritatea esenței, zergii au cam dat-o în bară încredințându-și imaginea unor cronicari mai puțin preocupați de consecvență, cât de propriile fetișuri :).

A venit toamna!

2010-09-01T14:48:00.002+03:00

„Hosturile virtuale economisește spațiu cea ce ajută la funcționarea rapidă a serverului apache.

Și dacă ne gândim bine fiind hosturi virtuale au și un rol de securitate pentru tot felul de atacuri pe server.

Serverul apache este un server care se bazează pe trimiterea și recepționarea pachetelor și hosturile virtuale asigură aceste tranzacții de pachete cu numere foarte mari de pachete pentru a nu bloca serverul apache.”

Desensibilizarea noastră cea de toate zilele

2010-08-30T21:59:00.000+03:00

Unul dintre cele mai dificile lucruri într-o societate a abundenței este să îți păstrezi puterea de a reacționa. Avem prea multe oportunități așa că ne temem să mai facem alegeri. Suntem înconjurați de atâtea lucruri ce sunt menite să ne atragă atenția, încât rămânem insensibili.

Cine mai are nevoie de doctrină?

2010-08-29T13:30:00.002+03:00

Dezamăgirea față de mediul politic românesc se răsfrânge nejustificat și asupra motivației de a judeca actele politice prin prisma doctrinei din care se revendică. Doctrina politică reprezintă un set de prejudecăți ce ne ajută să procesăm rapid un volum mare de informații. Ca orice prejudecată, doctrina poate oferi soluții suboptimale, poate da uneori greș, dar la nivel statistic raportarea la doctrină oferă coerența acțiunilor politice. Pentru cei dezamăgiți de lipsa de precizie a raportării acțiunilor la doctrină, soluția ar trebui să fie judecarea fiecărei acțiuni în parte și nu refugiul față de orice judecată politică.

Am fost surprins să vad concretizată lipsa de apreciere pentru doctrină în școala de vara a UNPR, ce se desfășoară sub sloganul: „Interesul National - soluții, nu doctrine”. În viziunea UNPR, lipsa de acuratețe a judecăților doctrinare poate fi înlocuită de raportarea la o valoare comună: „interesul național”. Această sintagmă desprinsă din Caragiale, are sens atât în doctrina liberală, cât și în cea conservatoare sau socialistă; are sens atât pentru patroni, cât și pentru tineri, sau mamele singure. Toate aceste sensuri, cel mai adesea, nu au nimic în comun, poziționând evenimentul național UNPR strict în spectrul demagogiei.

Trebuie precizat că până acum, nu există nici o aliniere doctrinară pe site-ul partidului [1], sau în articolele și interviurile semnate de cei ce definesc direcția acestui partid.

[1] http://www.unpr.eu

Viziunea liberala

2010-08-28T22:34:00.001+03:00

Curiozitatea mea față de soluțiile economice propuse de PNL m-au dus către site-ul partidului: http://www.pnl.ro/ViziuneaLiberala.html.

Viziunea economică liberală, ce ar trebui să justifice numeroasele corturi PNL care au împânzit Bucureștiul, este lipsită de sens. Eu cred că orice soluție sau analiză economică trebuie să includă identificarea resurselor financiare. Arhitecții doctrinei economice PNL sunt de altă părere. Într-o perioadă în care cuvântul de ordine în toate cancelariile europene, de la Londra la Madrid, este reducerea deficitului bugetar prin restrângerea cheltuielilor, PNL trivializează principiile economice keynesiene într-un viziune ce aparține mai degrabă unui adolescent ce locuiește cu părinții.

O întrebare relevantă este: ce economiști stau în spatele acestei viziuni? Nu foarte surprinzător, PNL a reușit să îndepărteze din rândurile sale nu mai puțin de 3 foști miniștri de finanțe: Daniel Dăianu (ce nu s-a mai regăsit pe listele europarlamentare în 2009), Ionuț Popescu (arhitectul cotei unice de impozitare, destituit în momentul semnalării primelor derapaje bugetare în 2005) și Sebastian Vlădescu. Nu există nici un nume cu rezonanță pentru lumea financiară în rândurile actualei garnituri PNL, acest lucru fiind dovedit și de nominalizarea lui Bogdan Olteanu pentru poziția de viceguvernator al BNR. Trecând peste demersul de politizare a Băncii Naționale prin numirea unui politician de carieră pe o poziție foarte influentă, rămâne eroziunea celei mai stabile instituții economice din România prin promovarea unei persoane lipsite de argumente profesionale. Tragedia este ca într-un partid lipsit de viziune economică coerentă, dar mai ales de oameni care să întrupeze această viziune, Bogdan Olteanu este cel mai competent economist.

Spune-ți părerea... doar dacă ești de acord

2010-08-21T11:21:00.005+03:00

Sâmbătă 21 August, ora 9:30. La stația de metrou este un cort organizat de PNL, alături de care este o tablă pe care trecătorii sunt încurajați să își spună părerea. Pe cele patru laturi ale cortului scrie „PNL face economie”. Am mers către cei doi tineri ce împărțeau o măsuță în umbra cortului și i-am întrebat dacă îndemnul de a îmi exprima părerea este real. Am primit un marker, așa că am adăugat: „PNL = deficit bugetar maxim”.

30 de minute mai târziu cortul PNL era tot la intrarea metroului. Lipsea doar mica porțiune „cu pricina” din foia pe care scrisesem mai devreme.

Fără constrângerea unei pagini de hârtie m-am gândit să îmi exprim totuși părerea. Cred că PNL este cel mai iresponsabil partid în privința politicilor economice. Capitalul său politic nu vine din ingeniozitatea soluțiilor economice, din valoarea echipei de politicieni, din lista realizărilor după 4 ani de guvernare. Principalul mecanism de promovare a doctrinei liberare a devenit polarizarea societății românești în adversari sau susținători ai domnului Băsescu. Argumentele deseori sunt pur emoționale.

La mai bine de 3 ani de la suspendarea președintelui, PNL și PSD nu au reușit să ilustreze un singur exemplu de încălcare al constituției.

Nu lipsa articulării doctrinei politice descalifică PNL din poziția mesianică în care și-ar dori să apară alegătorilor. În ultimii ani PNL și-a creat o identitate din minimizarea importanței, uneori chiar demonizarea organismelor financiare internaționale: de la FMI, banca mondială, până la agențiile de rating. Guvernul Tăriceanu este singurul guvern în ultimi 15 ani ce nu a reușit să semneze nici un acord cu FMI. Acest mediu lipsit de validare externă a produs într-o perioadă de creștere economică susținută cele mai mari derapaje bugetare.

Opoziția mult mediatizată față de actualele acorduri cu FMI este viscerală și lipsită de argumente economice.

Cred că in absența unei clase politice profesioniste și a unor repere nonguvernamentale fără cusur, șansa României nu ține de delegarea încrederii în soluții mesianice oferite de vreun partid politic. Alinierea la procedurile internaționale, validarea organismelor financiare mondiale reprezintă pârghiile prin care putem judeca mult mai obiectiv performanțele economice și în ultimă instanță crea politicienii de carieră de care să nu ne mai fie rușine.

Politetea occidentală la Auschwitz

2010-03-01T12:37:00.007+02:00

Fiecare dintre noi avem cultivate conștient sau nu, mecanisme complexe pentru tratarea situațiilor inconfortabile. Sunt totuși situații extraordinare ce depăsesc puterea noastră de a ne "alinia" normelor sociale.

Am fost în urmă cu două zile în muzeul construit pe ruinele lagărelor de concentrare de la Auschwitz. Primul șoc a fost produs fără îndoială de confruntarea cu detaliile dezumanizării produse de a lungul a mai bine de 4 ani.

Am trăit o stare de anxietate, de nefiresc pe care m-am grăbit să o pun în seama atmosferei lagărului de concentrare. Abia dupa o vreme am realizat ca neliniștea mea venea mai degrabă din observarea expresiilor turiștilor, având deseori fețe pictate cu un zâmbete înțelegătoare. Am înteles că zâmbetul acela nu era o formă de acceptare, sau de complicitate, ci o formă a neputinței de a găsi ceva "potrivit" de spus, ceva "potrivit" de gândit.

Și cu toate acestea, șirurile lungi de turiști zâmbitori ce străbateau ulițele lagărului de concentrare m-au făcut sa mă întreb asupra utilității acestui exercițiu. Cât de curând fiecare dintre noi va "îndepartă" astfel de amintiri de neînțeles? Are societatea occidentală o moștenire vie în istoria acestor atrocități? Ne schimbă măcar superficial modul de a înțelege lumea? Și poate cea mai importantă întrebare dintre toate: unde au fost vizitatorii lagărelor de concentrare în timpul genocidului khmer, sau al celui rwandez?

seriale pentru o iarnă mocnită

2009-12-28T20:39:00.004+02:00

Un post mult amânat este cel al recomandărilor de seriale. Celor mai răbdători le recomand și topul de anul trecut.

Documentare ce chiar merită vazute:
Medieval Lives. Un serial de excepție cu 8 episoade făcute dupa aceași rețetă: se ia una bucată stereotip medieval (țăranii, domnițele, călugarii, regele, etc) și se demontează pe parcursul a 30 de minute pline de umor. Serialul se sprijina pe date, evenimente și nume cât se poate de concrete, dar este împachetat în ambalajul unui sitcom, nu a unei lecții de istorie.
Ancient Inventions - desi difuzat acum ceva ani, mi-am adus aminte cu placere de cele 3 episoade prezentate de același Terry Jones. Cu un scenariu mai puțin impresionant, comparativ cu Medieval Lives, subiectul este unul
Download: The True Story of the Internet, este un serial realizat de Discovery în care sunt tratate 4 subiecte: cum navighezi, cum cauți, cum/ce vinzi, cum mai poți petrece vremea pe net: browser wars, search engines, e-commerce și social networks.

Acțiune
The Wire este pe primul loc în topul preferințelor mele. Remarcabilă este calitatea constantă a scenariilor pe parcursul celor 5 sezoane.
Sons of Anarchy, un serial dinamic, care face acum furori in State. Motocicliști, arme, muzică și destul de multă violență sunt ingredientele de succes.
Breaking Bad, este pe lista mea de MustSee.

Secțiunea geekish are două recomandări:
The Guild. Webserial cu episoade intere 3 și 6 minute. Merita văzut măcar primul sezon: apox. 45 de minute de ironie pe tema oamenilor ce își pied vremea jucându-se în rețea.
The IT Crowd. Avetisment de umor englez :). Deși un serial amuzant poate fi un pic dificil de apreciat din colțul nostru de Europa americanizată. Un sezon are doar 6 episoade, iar sezonul este cel mai reușit.

Pierdere de vreme
Lost. Am ajus la sezonul 4 și frustrarea mea cu scenariștii acestui serial extrem de bine filmat a înfrânt speranța. Mai ales dacă mă gândesc la numărul impresionant de ore pus în vizionarea acestui serial și la lista lungă de seriale de până aici.

ACM or Windows7?

2009-12-28T17:29:00.001+02:00

Din seria "o imagine ce spune o întreagă poveste", acesta este unul dintre ecranele prin care un student trebuie să treacă pentru a își face cont la ACM:

Pentru cei ce doresc să fie membrii ACM, vă recomand să porniți de la adresa de mai jos:
https://campus.acm.org/public/StuLevel/stulevel_control.cfm?level=3&country=Romania&form_type=Student

Noul ministru al Educației

2009-12-27T20:19:00.000+02:00

Avem un nou guvern și un nou ministru al învățământului. Înțeleg că sunt dezamăgiri legate de unele numiri, dar îmi e greu să înțeleg virulența contestărilor față de numirea lui Petru Funeriu la Ministerul Educației.

Aud în presă voci dezolate de lipsa de experiență, de incompatibilitatea unui inginer chimist cu funcția de ministru. Ce lipsește este tonul optimist față de un CV de excepție [1]. Evident că acest CV nu garanteză rezolvarea problemelor importante din învățământul românesc. Ar trebui totuși să îi acorde dnului Petru Funeriu o perioadă de grație înainte de a fi pronunțate păreri cu rezonanță de sentință.

[1] http://www.replicaonline.ro/daniel-petru_funeriu_nominalizat_pentru_functia_de_ministru_al_educatiei_9694.html

... capcana polemicii

2009-12-08T16:06:00.002+02:00

Alegerile au trecut, dar televiziunile au rămas. A rămas și regretul unei campanii televizate ce a abandonat orice urmă de onestitate.

Atmosfera alegerilor încă plutește în aer. Regretele încă nu s-au stins, bucuriile sunt trăite cu o umbra de vinovăție.

Eu totuși sunt bucuros. In primul rând am scăpat de dependența de posturile de știri. Luni de zile am asistat erodarea deontologiei știrilor televizate. Am văzut la Realitatea un scurt montaj în care Emil Boc, premier interimar, promitea mărirea pensiilor, într-un scurt clip în care apoi Nicolae Ceaușescu promitea același lucru: mărirea pensiilor. Alăturarea asupra careia Adrian Ursu dorea să se discute nu avea nici o logica, dar un evident efect emoțional. Am văzut un Razvan Dumitrescu ce întreba plin de indignare: "In ce țară trăim, dacă principiul prezumției de nevinovație în lipsa dovezilor este pus la indoială. Traian Basescu acuza trustul Realitatea-Catavencu ca foloseste un film trucat si noi ar trebui sa demostram ca este vorba de un original. Nu el, cel ce lanseaza acuzatia".

Mai mult, am scapat de iluzia ca orice greseala poate fi corectata, orice argument combatut rational. Nu ne putem trai viata in continua defensiva in fata acuzatiilor fara noima. Trebuie sa purtam nu doar povara polemica a discutiilor pe care le purtam, dar si responsabilitatea selectarii interlocutorilor.

Luni 7 decembrie am sters din lista de programe a televizorului meu Realitatea TV si Antena 3.

eschiva #1

2009-11-01T10:37:00.001+02:00

Am urmarit azi o parte din discursul lui Mircea Geoana in judetul Galati. Speram ca un partid de dimensiunile PSD sa poata angaja un strategist, si cativa autori de discursuri electorale. Cred ca m-am inselat.

Este adevarat ca Mircea Geoana se doreste un candidat al opozitiei (dupa 2 ani de sustinere a guvernului PNL si 1,5 ani de guvernare efectiva), dar ma sperie un mesaj eminamente negativ menit sa scoata in evidenta doar presupusele slabiciuni ale adversarului fara a se stradui sa se promoveze pe sine.

In Romania ne-am perfectionat in aratatul defectelor altora, si in eschiva fata de asumarea unor responsabilitati sau a unor tinte clare.

AWG frate

2009-10-11T09:03:00.007+03:00

LAN Party. Este miraculos cum in cateva ore holul EC, subru si intunecos se poate transforma intr-un loc atat de prietenos, in care toata lumea vorbeste cu toata lumea, in care un nume de prim rang al industiei IT schimba strategii de gaming cu un boboc din primul an, in care echipa de starcraft a profilor este ingenunchiata... meci de meci :).

Am fost la multe conferinte in care cate un CEO vine in mijlocul unei prezentari, vorbeste cateva minute, dupa care paraseste sala grabit. Calin Tatomir a vorbit tot doar 3 minute. Clar si extrem de energizant! A petrecut in schimb 4 ore printre studenti, cand intr-o confruntare de dota, cand intr-o discutie cu 2-3 jucatori patimasi.

Suc, napolitane si mingiute antistres. Pentru castigatori - premii si... bilete la Gorillaz, de la Calin Tatomir.

E 5:30. Daniel doarme pe un calorifer. Justin incepe sa se relaxe. AWG a fost un succes. Dar nu avem luxul de a ne bucura prea mult: in cateva ore va veni echipa de strangere a retelei. 10 voluntari, care - dupa o zi incarcata in care am construit o retea de gaming pentru 120 de participanti, si doar cateva ore de relaxare - vor veni duminica la ora 10 in facultate. Mai sunt totusi mai bine de 3 ore si Jus sigur nu le va pierde. Un sigur lucru conteaza acum: dota!

Multumesc Jus, Fanel, Bogdan, Radu, AJ, Iep, Sergiu, Elena, Marian, Andreea, AndreiC, Calin, Cibo, AndreiT, Tudor, Laurentiu, Rares, AndreiS, Mihai, Daniel.

ROSEdu Tech Talks

2009-10-10T23:57:00.005+03:00

A bunch of geeks are going clubbing. Tech clubbing!

Au trecut 3 ani de ROSEdu. Eliberatica, bere, proiecte, practica, bere, Rosdev, si iata acum socializare fara alcool. Preprocesorul C. Pe bune.

Un EG106 plin, un RD exceptional, doua ore faine alaturi de oameni nemaipomeniti: Seria ROSEdu Tech Talks a inceput!

Start SRIc

2009-10-06T23:48:00.001+03:00

SRS, PISR, CNS, SRIC, LPIc, SCPD etc. Noul master a inceput cu o avalansa de abrevieri. Din fericire studentii nu se opresc la abrevieri si chiar ne iau in serios: Acesta este un nou program de master.

RD se plange ca are o alura prea comerciala: "Siteul nostru e mult prea business" [1]. Eu ma bucur ca avem o identitate electronica, si ma gandesc la toate siteurile pe care nu am reusit sa le pornesc.

Dintre toti RD stie cel mai bine ca acest master, cursurile din acest semestru, din urmatoarele, concentreaza energia unui grup insemnat de oameni. Eu vad in tot acest efort o datorie in a ne lauda cu programul nostru de master. Si nu numai in fata celor ce deja stiu cate ore sunt in spatele primei ore de curs de la SRIc.

Intru in sala si stiu ca din punct de vedere al cursurilor si laboratoarelor acest semestru va fi greu si frumos. Ramane o intrebare la care va trebui sa raspundem impreuna cu studentii: "Se poate face cercetare la master?"

[1] sric.cs.pub.ro

Lost in PUB

2009-10-03T20:30:00.010+03:00

Joi erau 27 de grade si sanse 0% sa ploua sambata. Vineri erau 28 de grade si 20% sanse de ploaie pentru urmatoarea zi. Sambata 3 octombrie, la ora 10:00, erau 17 grade si 100% sanse de ploaie.

In tot haosul inceputului de semestru am reusit sa ne strangem 10 insi in jurul unei idei: ca boboc oricare dintre noi am fost pierduti intre numeroasele nume ciudate de sali: "Acum avem mate in AN034. Unde o mai fi si asta?".

Unde mai pui ca dupa cativa ani petrecuti in Poli realizezi ca se termina studentia, iar campusul UPB, Regia iti sunt aproape la fel de putin cunoscute ca in prima zi. Anul aceasta se va schimba. Vom face turul bobocilor! Sau turul UPB. Sau de ce nu: Lost in PUB.

Sambata, 11:00. 4 studenti. 8 ghizi. Vlad a venit prin ploaie 40 de minute... cu bicicleta: "Gandeste-te ca ar fi venit un student cu bicicleta pentru tur, si noi nu am fi avut ghid. Nu putem sa ii dezamagim chiar de la primul contact cu facultatea".

Pe parcursul turului s-au mai alaturat inca 3 studenti. 7 la 8. Am castigat!

http://boboc.cs.pub.ro/

karaoke v 2.0 in Automatica

2009-07-24T12:31:00.004+03:00

Deși ne aflăm într-o savuroasă polemică (a se citi tânguire J ) în jurul examenului de admitere din UPB, cred că riscăm proiectarea unei imagini prea serioase în afara comunității. Atât Vlad, cât şi AJ, ca şi veterani ai competiţiilor de karaoke, nu au suflat nici o vorba despre această seara, aşa că voi trece peste temerile lui RD de a ne trezi copleșiți de hoarde de studenţi şi voi anunţa:

Tam, tam!

Vineri 24.07.2009, de la 19:30 în holul EC va avea loc trecerea oficială la programul de vară (a se citi vacanţă). Pentru a ne măsura lipsa de inhibiţii a fost aleasă o voinicească competiţie de karaoke, fără juriu, fără note, fără regrete.

Aşteptăm cu sufletul la gură interpretarea originală a organizatorului principal al evenimentului: Răzvan Deaconescu. Cel mai dorit, aşteptat, anticipat șlagăr (a se citi manea) este „De ce mă minţi” [1].

Şi pentru că nuca s-a lipit solid în perete, o melodie care îmi place mie:

[1] http://www.youtube.com/watch?v=PSLPDGSYjMM

valoarea lucrurilor

2009-07-24T03:10:00.001+03:00

Avem zilnic de făcut numeroase alegeri. Sunt momente în care alegerea în sine devine o povară. Mai mult alegerea unui reper de comparaţie nepotrivit îţi poate eroda valoarea unei alegeri bine întemeiate.

Unul dintre secretele fericirii stă în cumpănirea în momentele de alegere, dar mai ales în înţelegerea faptului că nu avem datoria obiectivităţii clipă de clipă, iar unele lucruri sunt mai savuroase mai ales în lipsa unei comparaţii.

Comparația schimba valoarea lucrurilor.

Exemplul clasic din psihologie este cel al alegerii unei sticle de vin. În faţa a trei tipuri de vin cu costul de 10, 20 şi respectiv 30 lei, majoritatea subiecţilor vor elimina vinul cel mai scump, precum şi pe cel mai ieftin, şi vor fi foarte mulţumiţi cu vinul de 20 de lei. Dacă acelaşi experiment este repetat după adăugarea unui vin şi mai scump, de 40 de lei, alegerea va fi preponderent îndreptată către vinul de 30 de lei. Mai mult chiar, gradul de fericire cu alegerea făcută a scăzut în cel de al doilea experiment.

capcana sinceritatii

2009-07-24T01:27:00.002+03:00

Una dintre valorile des predicate, dar puțin exersate în cadrul societăţii noastre este sinceritatea. Nu voi discuta aici despre alterarea gradului de sinceritate prin selectarea argumentelor in funcție de interlocutor, ci dimpotrivă, de folosirea sincerității ca scuza pentru ignorarea valorilor celor cu care comunicam.

Sunt o fire colerică, si am găsit deseori confort în povara sincerității: "Am ridicat tonul, pentru a reflecta sincer starea mea de spirit. Ai fi vrut sa mă cenzurez?"

Ce trec cu vederea într-o astfel de situație este dificultatea dezamorsării stării tensionate la 5 minute după un reproș acid. Nu pare sa aibă o greutate in judecarea valorii de sinceritate a demersului. Cercul se închide cu asignarea unei vinovații către interlocutor: "Am comunicat o idee. Discuția s-a încheiat. De ce mai ești încă supărata?"

povestiri cu angajati la stat

2009-07-22T19:55:00.003+03:00

Pentru cei ce se delectează cu povestiri mai puţin obișnuite din cadrul birocraţiei de stat, m-am hotărât să aştern o întâmplare al cărei deznodământ se creionează zilele acestea:

Era anul 2002. Dosarul de concurs pentru un post de conferenţiar din catedra de ştiinţe politice din UPB se întoarce de la minister cu observaţia că rezultatul concursului va putea fi validat numai după îndeplinirea condiţiilor legale. Mai exact, candidatul ce precizase ca are o carte în curs de publicare va trebui mai întâi să publice cartea.

Cartea a fost publicată, dar 6 ani mai târziu, astfel că în anul 2008 acelaşi candidat a solicitat recunoaşterea rezultatelor concursului desfăşurat în 2002. De la minister răspuns a fost că îndeplinirea precizării din 2002 avea un termen limită de 12 luni, astfel încât concursul trebuie refăcut. Discuţiile între minister şi UPB au continuat şi în 2009, UPB observând (prin persoana Ecaterinei Adronescu, lucru nelipsit de importanţă) că deşi precizarea nu fusese satisfăcută, ministerul ar fi avut obligaţia să închidă dosarul de concurs printr-un verdict negativ, verdict ce lipsea. În cele din urmă dosarul de concurs este validat în mai 2009.

Nici o lună mai târziu titularul postului înaintează cererea de recunoaştere a încadrării pe post de conferenţiar începând cu anul 2002, acesta fiind anul concursului de titularizare, precum şi acordarea diferenţelor salariale.

Conferenţiarul a fost însă încadrat începând cu anul 2008 (deşi decizia de validare a concursului a venit în 2009), înfierbântând astfel spiritele, făcând din ce în ce mai sonore ameninţările cu aducerea în faţa instanţei.

Povestirea pune în lumină mai degrabă valori prin care se definesc unii angajaţi ai instituţiilor publice: carte în curs de publicare ce ajunge să vadă lumina tiparului 6 ani mai târziu, evitarea unui nou concurs prin invocarea unor deficienţe legislative, şi în final, solicitarea unor beneficii materiale pentru o calificare ce nu a fost demonstrată decât ani mai târziu, pentru că până la urma e vorba de bani de la stat.

Vor fi cei ce spun că atâta timp cât legea e neclară, e dreptul, poate chiar datoria individului să exploateze deficienţele de reguli. Eu unul nu cred asta.

Ars oratoria

2009-07-22T00:52:00.001+03:00

Imi place adesea sa zabovesc in gasirea urmatorului cuvant ce ar aduce sens, incat o lipsa totala de inhibiti precum in clipul de mai jos poate chiar starni frustrare :)

decizii in UPB pentru 2009-2010

2009-07-20T21:09:00.001+03:00

Calendarul UPB pentru luna septembrie:
31.08 - 06.09 - sesiune de restante si mariri pentru anul IV, V
31.08 - 13.09 - sesiune de restante si mariri pentru anul I - III
10.09 - 12.09 - sustinerea diplomei/licentei

07 - 15.09 inscrierea la master
16, 17.09 examen admitere master

01.09 - 25.09 inscriere doctorat
29, 30.09 examen admitere doctorat

Studentii de anul 5 ce nu trec de sesiunea de restanta din septembrie, vor fi incadrati intr-un an 5 special 2009-2010. Pe parcursul acestui an studentii vor putea participa la doua sesiuni de restante: ianuari si mai. Vor fi doua sesiuni de sustinere de diploma: februarie si iulie. La 1.08.2010 cei ce nu au reusit sa treaca toate restantele vor fi exmatriculati. In functie de numarul de restante (unele rezultate in urma diferentelor intre programa de 5 ani si cea de 4) studentul se vor putea inscrie in oricare dintre anii de studii (nu doar in anul 1).

La sectiunea sectiunea lucrurilor ce s-ar putea imbunatatii doua lucruri: extinderea de activitate si definirea calificarii pentru conducatorii de doctorat.
Votarea extinderii activitatii profesorilor a suferit un mare regres dupa discutiile aparute anul trecut. Lista tiparita a tuturor candidatilor, precum si scorile acestora nu a mai fost disponibila membrilor de senat. Datele au fost disponibile doar dintr-un document word cu zoom de 60% proiectat pe un ecran. Extrem de greu lizibil. Rezultatul a fost cel asteptat: confirmarea fara nici o rezerva a tutror candidatilor. Fara macar sa fie solicitate exprimarea voturilor contra.

Un lucru interesant a fost ca pentru prelungirea de activitate au votat si multi dintre cei a caror activitate era evaluata, parte dintre senatori fiind depasind varsta de 65 de ani.

Pozitia UPB in legatura cu conducerea de doctorat este ca aceasta nu poate fi realizata de la gradul de conferentiar, fiind necesara titularizarea pe postul de profesor inainte de a putea conduce un doctorat.

3 lei

2009-07-20T16:09:00.002+03:00

"Ora 2:00 noaptea. Taxiul a ajuns in fata blocului, iar pe aparat suma este de 11,78. Ii intind 15 lei. Ca la activarea unui control magic, soferul morocanos devine peltic: 'E ora 2 noaptea. Nu am de unde sa iti dau rest. Ce ne facem?' . Am un scurt moment de ezitare, pentru ca apoi sa ii multumesc frumos si sa ma dau jos din taxi. Am platit 3 lei pentu evitarea unui conflict care mi-ar fi stricat toata seara."
"Tavi, desi fara indoiala banii au fost foarte bine investiti in linistea proprie, cred ca decizia a fost mai degraba egoista. In scenariul tau, taximetristul va avea, pe baza succesului reputat in fata ta, o presiune de a extrage, in acelasi mod, bani si de la alti clienti. Beneficiul tau a venit si cu costul, pentru sofer, al subrezirii atasamentului fata de valori ce tin de onestitate. O alta solutie a fi fost sa renunti mai intai la cei 3 lei si apoi totusi sa insisti pe un ton jignit ca un astfel de lucru nu ti s-a mai intamplat si ca vei evita pe viitor compania respectiva."
"In primul rand nu cred ca trebuie sa ajuti oameni ce nu cer sa fie ajutati. In al doilea rand, tonul si gesturile respectivului taximetrist tradau o versare in astfel de dialoguri"
"Sunt deacord ca detaliile deseori sunt mai importante decat mizele principiale. Sunstin ca ar fi trebuit totusi sa iti reduci costurile personale ale unui mic act teatral de indignare si sa ii cresti costurile lui de obtinere a celor 3 lei. Cat despre ajutorul nesoliciat, nu vad lumea atat de maniheist: manipulezi sau esti sincer. Cred ca o astfel de strategie, desi ar fi fost o strategie de manipulare superficiala, este perfect acceptabila in contextul nostru social. Altfel spus, cred ca ii influentam pe cei din jur in decizii cu mult mai multa greutate, cel mai adesea, e drept, fara sa ne dam seama. Ce te respinge pe tine la sugestia mea este natura constienta a influentarii."
"Cred ca gradul de constiinta e relevant in judecarea manipularii. Mai relevant decat miza."

bancuri

2009-07-20T02:39:00.001+03:00

Pentru aceia suficient de geekish sa zambeasca de fiecare data il vad pe Adam Savage:

Fiind fara indoiala postat pe youtube fara drepturi de autor, in cateva zile linkul de mai sus va fi invalidat, asa ca va recomand sa mergeti la sursa:

http://dsc.discovery.com/videos/mythbusters-mythbusters-gone-tipsy.html

schimbare de adresa

2009-07-19T14:48:00.006+03:00

Zilele trecute am dat de un filmulet de prezentare pentru Microsoft Office 2010. Faptul ca am fost fascinat nu e de mirare, ce e mai greu de inteles e cum de la ideea de super promovare a unui produs comercial de sute de milioane de dolari, sa simt stangacia propriului meu blog. Vara fiind, si week-end chiar, cu noaptea in cap, m-am grabit sa sar in barca Google cu Wordpress-ul meu prafuit din ACS: http://acs.pub.ro/blog/razvan.rughinis/

Nu am gasit inca solutia transferului comentariilor, asa ca mutarea va dura ceva...

Sa nu uit filmuletul, poate mai capata si alti idei indraznete :)

amaraciunea fericirii prietenilor nostri

2009-07-16T14:27:00.001+03:00

Povestea de ieri cu laptopul meu ce s-a autoreparat la doua zile de la iesirea din garantie a continuat. Dincolo de sentimentele amestecate pe care mi le-a trezit, ideea relatarii intamplarii m-a speriat de la bun inceput. Am credinta ca o astfel de povestire starneste nu un zambet, din partea cititorului, ci mai degraba o incruntare: "de ce nu mi se intampla si mie lucruri atat de bune".

Suntem reconfortati de suferintele celor din jur, de nenorocirile de la televizor. Intr-un accident de masina, de care auzi la radioul din autobuz, iti gasesti linistea pentru cele 15 minute de intarziere la intalnirea importanta de azi.

Consumam suferinta celor din jur si ne erodeaza fericirea lor. Iar cand cei fericiti sunt prieteni buni, in locul carora ai fi putut fi tu, povarea devine si mai grea.

Si lucurile nu s-au schimbat in ultima suta de ani. Oscar Wilde spunea:

Anybody can sympathise with the sufferings of a friend, but it requires a very fine nature to sympathise with a friend's success.

o noua relatie

2009-07-15T19:42:00.000+03:00

Acum un an m-am decis sa imi cumpar un laptop cat mai usor si cat mai ieftin, dar care sa aiba o tastatura neredusa. Achizitia odata facuta, am avut singura surpriza neplacuta de a nu reusi, nici in Windows, nici in Linux sa conving placa de sunet sa spuna pis. Dupa un numar de incercari am decis ca problema e hardware si ca il voi duce in service. Am amanat luna de luna, pana cand zilele trecute am realizat ca ultima zi de garantie tocmai trecuse. Suparat pe lipsa mea de determinare a trebuit sa ma recunosc invins.

Povestea nu se termina aici, ci mai continua inca o zi, pentru ca la mai putin de 48 de ore de la expirarea garantiei, deschizand laptopul am incremenit in acordurile Windows XP Startup.wav. Da, era laptopul meu.

Incantarea in fata unei probleme rezolvate se amesteca cu nemultumirea in fata incompententei de a gasi drivere potrivite timp de un an de zile. Natura mea conservatoare acceptase fara rezerve limitarea a-fona a laptopului, iar noua voce imi starnea mai degraba neliniste decat multumire. Trebuia acum sa imi redefinesc relatia cu laptopul: mai sunt eu indreptatit acum sa imi doresc un alt laptop? Am dezamagit propriul meu laptop?

Singurul lucru clar e ca eu nu pot privi laptopul pe care imi scriu blogul ca pe un obiect. Desi poate ar trebui :).

Lobby pentru Semantic Web

2009-07-10T08:33:00.000+03:00

Am decis ca in fiecare saptamana sa caut un citat pe care sa il atasez la semnatura. Pentru prima saptamana am ales un citat drag mie din Groucho Marx: "Outside of a dog, a book is man's best friend. Inside of a dog it's too dark to read."

Ce nu am realizat eu este ca decizia mea, va altera tipul reclamelor tintite de catre Google nu doar catre mine, ci si catre destinatarii mailurilor mele. In urma primirii unui mail de la mine, prieteni cu putine afinitati de crestere a cainilor s-au trezit invadati de anunturi:

Canine Heart Disease
Proven herbal methods that reverse canine heart disease.
www.caninehearthealth.com
Vrei un caine ?
Pe nod.ro gasesti o multime de caini de vanzare.
www.nod.ro
Retractable Dog Leashes
Supplier of pet products in Poland supplying corded leads in Europe
www.sum-plast.com
Dog Repellent
Our best selling dog repellent. 100% safe, effective, easy to use.
www.liquidfence.com

Ce ma mira este lipsa totala a anunturilor legate de carti: ori editurile nu apeleaza la Google pentru reclame, ori prin aparitia de doua ori a cuvantului dog in citatul din semnatura am exprimat o mai clara determinare de a cumpara caini si nu carti.

Sunt curios ce anunturi voi primi de saptamana urmatoare cand citatul de semnatura va fi:
I want to die in my sleep like my grandfather. Not screaming and yelling like the passengers in his car.
--Emo Phillips

Un om om un vot, un student la calculatoare 0.15 voturi

2009-06-19T13:20:00.001+03:00

Au trecut aproape doua saptamani de la alegerile europene. Primele in care nu am votat. Nu a fost un vot impotriva clasei politice. Nu cred in astfel de voturi. Iar celor ce se intereseaza de motive le pot spune simplu: am mers la urna de 17 ori din cele 18 ocazii de exercitiu de vot.

Mai putin placut e faptul ca prietenii pun conjunctura non-votului meu pe atasamentul fata de valorile IT: "Normal ca nu ai votat, pentru voi cei cu Internetul in nari, e prea fad sa pui stampila cu cerneala pe un petec de hartie."

E drept ca sunt deseori speriat de ce inteleg alesii nostri prin Internet, retea sau chiar laptop. Totusi nu cred ca vom avea o industrie IT, sau mult prea abuzata economie a cunoasterii, doar prin votul celor din mediul rural.

Explicatia non-votului ca semnal pentru clasa politica cred ca s-a demonetizat demult.

Sunt atasat de valorile comunitatii IT si nu pot sa nu inchei pe un ton mai optimist. Ultimele alegeri au adus in parlamentul european un reprezentant al tendintelor radicale de revizuire a drepturilor digitale: in Suedia, Pirate Party [1] a castigat 7,13% din voturi. Si chiar daca aceasta stire nu a ajuns in prea imbacsita presa romaneasca, este un semnal ca si noi, cei ce "ne ascundem" in spatele unei tastaturi, putem fi luati in seama.... doar daca mergem la vot!

[1] http://en.wikipedia.org/wiki/Pirate_Party

de ce urasc papucii

2009-05-19T10:45:00.002+03:00

Papucii, mai ales in cazul barbatilor, mi se par o delaratie de abdicare de la orice demers sportiv. Imi intretin iluzia ca incaltat in pantofi sau adidasi ai pasul mai alert si chair un tonus mai vioi.

Am, fara indoiala, o partinire fata de acest obiect, fata de imaginea talpilor tarsiite, fata de firele de par itite printre baretele de plastic, fata de micile ticuri ce le aduce. In fata mea tocmai a trecut un tip la 25 de ani. A pasit cu degetul cel mare ridicat, incercat inconstient sa obtina o mai mare autoritate in fata unor papuci de platic ce erau mult mai doritori sa ramana pe podea, decat sa il urmeze.

Septembrie 2004. Honk Kong. Primul soc cultural in fata metropolei, guvernata atat de temperaturi ridicate, cat si de umiditate disconfortanta, a fost absenta totala a papucilor. Nu doar in cazul barbatilor, dar si in cel al femeilor. Eram la cativa kilometrii de China, iar autonomia acetui tinut incepea de la o talpile trecatorilor.

Realizez meritele de conservare a bugetelor personale pe care le aduce optinea cumpararii unor papuci, dar in cazul Romaniei acestia au incetat sa fie purtati ca o distinctie a modestiei. Pentru mine reprezinta o afirmare a democratizarii valorilor estetice in modul cel mai grobian.

despre reguli

2009-05-05T07:33:00.000+03:00

Ora 8:20, duminica. Statia de metrou Titan. In ciuda eforturilor mele de a ma teleporta de la inaltimea scarilor impresionantei stati la poalele acestora, metroul inchide usile. Un val de instristare ma incearca in vreme ce continuui coborarea. Ajung pe peron, langa trenul cu toate usile inchise. Brusc cu naturaletea celui mai cotidian gest, mecanicul ce supraveghese inchiderea usilor ma indeamna sa intru in cabina de conducere: "Intrati pe aici. Nu are rost sa mai deschidem inca o data usile". Suna mai degraba o scuza, decat o inedita oferta pentru castigarea a 10 minute.

Pentru cateva clipe m-am simtit vinovat pentru pretuirea exagerata pe care, eu, o am pentru reguli. Aceleasi clipe in care am trecut prin cabina de conducere si am deschis usa spre primul vagon. Trenul era aproape gol. Desi numarul mic al calatorilor nu face mai putin important gestul mecanicului, nu pot sa imi inchipui scena intr-o dimineata aglomerata.
Indignarea in fata unor functionari ce aplica strict litera unui regulament, nu se compara ce frustrarea cauzata in momentul in care ma simt victima arbitrariului unuia. Pe cat de indreptatita a fost aprecierea gestului mecanicului, pe atat ar fi fost de exagerata indignarea in fata unei atitudini indiferente din partea lui.

Intr-un sistem ideal ar trebui sa reusim sa avem un produs educational distinct pentru aptitudinile si nevoile fiecarui student. Din pacate regulile din universitate pornesc de la admiterea dificultati unui astfel de demers. Bineinteles ca am putea adapta regulile in unele cazuri fara costuri insemnate pentru sistem. Deseori costul nu este usor de apreciat, si intr-un sistem atat de dinamic precum cel universitar, multi (inclusiv eu) aleg conformismul respectarii regulilor, in dauna eficentei amendarii lor in fuctie de context.

Din tot incidentul am mai retinut ceva: numarul trenului era 2117.

1 mai fericit!

2009-05-02T12:42:00.000+03:00

Mi-am amintit de ajunul revelinului 2007-2008, cand plimbandu-ma in Barcelona, am fost surprins de lipsa totala de festivism sau de pregatire. 31 decembrie in Barcelona este o zi ca oricare alta, in care poate zabovesti mai mult la restaurant, dar atat. Nu betii, sau mese somptuoase. Nu reuniuni de famillie, sau pretexte de dezmat.

Cred ca in patima cu care ne bucuram de sarbatorile romanesti, se ascude o dovada a unei vieti dezechilibrate, traite la termen: muncim pe rupte, ne refuzam atatea lucruri in asteptarea acestor momente de suspendare a regulilor.

Sustenabilitatea fericirii este o arta prea putin cunoscuta la noi. E atat de plictisitor sa te simti bine zi de zi.

O fosta prietena imi spunea cat de mult indrageste sarbatorile fara urari. Ce moment mai bun decat 1 mai este sa te gandesti cat de simplu este sa fi fericit. Mai ales daca ai optat sa nu mergi la mare :).

jena de a spune nu

2009-04-13T11:44:00.002+03:00

Ora 12:00. Statia de Metrou Uniri. De scanul pe care stateam se apropie un individ la 45 de ani cu o mapa in mana. Din fericire, nu eu eram tinta, ci cu vecinul meu de scaun. Fara formula de introducere, fara prezentare, individul se lanseaza intro cerere de o inocenta dezarmanta: "As dori sa candidez pentur parlamentul european. Am pentru aceasta nevoie de semnaturi de sustinere. Ma puteti ajuta si pe mine?"

Spre nesansa lui vecinul de scaun este neimpresionat: "D'omle, dar nici macar nu te cunosc".

Vanatorul de semnaturi pleaca cu foia fara antet catre o prada mai usoara: o doamna la 50 de ani ce citeste ziarul Ring. Discursul simplu merge la inima doamnei si aceata semneaza, fara sa se intereseze macar de numele candidatului, cu atat mai putin de doctrina sau programul acestuia. Toata interactiunea a durat un minut. Asa ca pana la venirea metroului mai apuca sa abordeze inca doua persoane, cu acelasi succes. 5 minute: 3 semnaturi de sustinere a unei candidaturi fara nume. Dintr-o data ma uit la vecinul meu de scaun cu un nou respect.

Chiar daca inteleg miza putin insemnata pe care o acordau cei 3 semnatari proaspetei figuri politice, cred ca rezultatul e mai degraba datorat presiunii de a nu refuza pe cineva, indiferent de natura absurda a cererii. Prea adesea suntem victimele dorintei de a fi pe placul celor din jur, chiar daca acestia sunt simpli necunoscuti. In cultura noastra exista o mare incarcatura de impolitete in actul de a te uita in ochii cuiva si ai spune simplu: Nu!

Operatiune diplome pe bani. Etapa pe senat

2009-03-14T13:18:00.000+02:00

In cateva luni prima generatie de ingineri va absolvi ciclul de licenta compatibil cu obiectivele Bologna. Universitatea Politehnica din Bucuresti nu are o oferta de master clara, asa ca ne marginim sa privim cu sufletul la gura lupta ce se da intre interesele finaciare ale universitatilor particulare si cea mai neasteptata alianta: Basescu si PNL. Fara a intra in picanterii politice, trebuie totusi enuntata problema de fond: dupa multe eforturi de stabilire a unor standarde de evaluare a proceselor din sfera academica, la inceputul anului 2008, guvernul Tariceanu a dat o ordonanta ce stabilea ca programele (a se citi diplomele) de master, doctorat si studii postdoctorale pot fi organizate doar in urma unui proces de evaluare desfasurat de ARACIS. Parlamentul a spus insa, prin Legea 2/2008, ca nu e nevoie de verificarea vreunei institutii externe, organizarea unor astfel de studii putand fi facuta prin hotararea locala a senatului oricarei universitati.

Principiile unei piete perfecte ne spun ca daca va exista un jucator ce va face rabat de la calitate el va ajunge sa fie pedepsit de catre clienti. In invatamant produsul este complex, si dispozitia clientilor/studentilor de a admite frauda academica e foarte scazuta (mai ales cand nu poate fi vorba de o "returnare a anilor de studentie", precum in cazul returnarii banilor pentru un produs cu defecte). In fond, multi dintre studenti admit deschis ca singurul lucru pe care il asteapta de la facultate este o diploma. Din acest motiv exista si atatea oferte pentru diplome de cumparat prin posta (fara nici un curs).

Dincolo de legi sunt oamenii. In plina campanie electorala d-na Ecaterina Andronescu justifica legea in cauza pentru ziarul Cotidianul [1]: „Din experienţa personală vă pot spune ce se poate întâmpla. Vine Renault să înfiinţeze un masterat la mine, iar eu îi spun să aştepte trei luni ca să duc dosarul pentru evaluare la ARACIS şi să aştept să mă evalueze. Renault nu a aşteptat şi a plecat în Bulgaria să facă masterat“.

Personal gasesc cel putin neintemeiata obiectia fata de un proces de acreditare de 3 luni, mai ales cand in Politehnica (deci intern) organizarea programelor de master a inceput de un an si jumatate. Evident, eu nu am forta de promovare a unui program de master pe care o are o companie de talia Renault, totusi un responsabil al unei facultati de prestigiu confruntat cu situatia expusa de d-na Andronescu ar intrebat: "Sunteti interesat de o colaborare de durata, sau doar de o prezentare de companie?"

In acest moment mai exista un singur obstacol in fata adoptarii acestei legi: votul din senatul Romaniei. Din pacate d-na Andronescu, desi a devenit senator, continua sa fie unul dintre initiatorii acestei legi. Speram sa avem ori o justificare mai buna a oportunitatii acestei legi, ori macar un vot la vedere din partea dnei rector/ministru/senator.

[1] http://www.cotidianul.ro/parlamentarii_apara_prin_lege_fabricile_de_diplome-64769.html

6,66

2009-03-03T01:16:00.001+02:00

Nu a fost lunga bucuria dnului Hurezeanu fata de decizia prin care Cristian Oprea a castigat procesul cu Traian Basescu [1], si uite ca "ziaristul" pentru care a a pus chezasie onoarea trustului sa iasa pe piata cu o un nou articol [2]. Sunt convins ca se va gasi o instanta care sa declare ca articolul ce invoca o cercetare si niste cifre clare (cu conotatii evidente) reprezinta tot o opinie.

Domnule Ursu, incercati sa mai rasfoiti cotidianul pe care il conduceti, chiar si fara presiunea unui proces intentat de presidentia Romaniei. Nu tot ce este legal este si deontologic.

[1] http://www.cotidianul.ro/ziaristul_oprea_l_a_ferit_pe_presedintele_basescu_de_dictatura-74864.html

[2] http://www.cotidianul.ro/basescu_un_presedinte_de_nota_6_66-75122.html

merita sa votezi?

2008-12-01T15:54:00.000+02:00

Prietenii mei nu au votat cu PSD din cauza autostrazii Bechtel, concesionata fata licitatie in ajun de campanie electorala, pentru mitele date presei favorabile de catre guvernul Nastase (4 ani nu am avut guvern al Romaniei, ci doar guvernul Nastase), pentru recursurile in anulare promovate de presedintele "nejucator" Ion Iliescu, pentru care Romania plateste azi despagubiri uriase proprietarilor.

Prietenii mei au votat cu PSD datorita deducerii de impozitare pentru industria IT, pentru programul de combatere a abandonului scolar "cornul si laptele", pentru consecventa urmaririi proiectelor de integrare in NATO si UE, pentru constructia instutionala din Romania 2000-2004.

Prietenii mei nu au votat cu PD-L datorita scadalurilor promovate de Basescu, datorita spargenii guvernarii CDR in 1998, datorita haosului urbanistic din Bucuresti, a celui mai putin motivat primar general al capitalei, Adriean Videanu, din cauza semnarii legii privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor.

Prietenii mei au votat cu PD-L datorita stilului direct promovat de Basescu, a cotei unice de impozitare (simplificarea colectarii impozitelor), a raportului de condamnare a regimului comunist, a incercarilor de anchetare a marilor corupti, a raportului prezidential privind educatia, datorita opozitiei fata de marirea abrupta a pensiilor, a cresterii relevantei Romaniei pe scena politica internationala.

Prietenii mei nu au votat cu PNL din cauza ratarii unui guvern majoritar de dreapta in aprilie 2005 (la presiunile lui Dinu Patriciu), a pierderii unor personalitati de marca ale partidului prin plecarea acestora la PDL, a 3 ani jumate de pomeni electorale, datorita unui cor de ministri incompetenti.

Prietenii mei au votat cu PNL pentru ca il considera singurul partid de dreapta, pentru ca au vrut sa voteze impotriva PDL, pentru ca au vrut sa voteze impotriva PSD, si datorita simpatiei pentru underdog.

Prietenii mei nu au votat cu alianta PSD-PNL din cauza minimizarii ANI, a suspendarii presedintelui (in ciuda recomandarii Curtii Constitutionale si fara exemple clare privind incalcarea Constitutiei), a colegiilor electorale trasate de partidele politice, a de-reglementarii publicitatii electorale, pentru promovarea discursului tip Antena 1 (echivalenta cu Fox News) in mediul politic, pentru ca au rezonat cu filmuletul postat in final de campanie de Realitatea TV [1].

Prietenii mei nu au votat cu alianta PNL-PD din cauza ritmului extrem de lent de constructie de autostrazi si drumuri, a esecului luptei anticoruptie, a reformei lente din sanatate si a degradarii continue a examenului de bacalaureat.

Prietenii mei nu au votat cu PSD din cauza lui Adrian Nastase, Ion Iliescu, fratilor Sechelariu, Marian Oprisan, Viorel Hrebenciuc, Ecaterina Andronescu, Rodica Stanoiu.

Prietenii mei nu au votat cu PD-L din cauza lui Traian Basescu, Adriean Videanu, Anca Boagiu, Emil Boc.

Prietenii mei nu au votat cu PNL din cauza lui Calin Popescu Tariceanu, Norica Nicolai, Dinu Patriciu, Relu Fenechiul (Tudor Chiuraiu, Cristian David, Cristian Adomnitei), Decebal Traian Remes.

Prietenii mei au votat cu PSD datorita lui Mircea Geoana, Cristian Diaconescu, Dan Darabont, Ecaterina Andronescu, Victor Ponta.

Prietenii mei au votat cu PD-L datorita lui Traian Basescu, Liviu Negoita, Vasile Blaga, Emil Boc, Ionut Popescu, Theodor Stolojan.

Prietenii mei au votat cu PNL datorita lui Calin Popescu Tariceanu, Bogdan Olteanu, Ludovic si Leonard Orban, Teodor Melescanu.

Nu in cele din urma, am si prieteni care nu au putut sa isi gaseasca drumul prin acest labirint si nu s-au dus la vot. Mi s-a spus ca asa vor transmite un mesaj mediului politic. Lipsa de vot nu este un mesaj, iar optiunea lor, personal, o consider un esec al comunicarii, dar si un esec al responsabilizarii mediului politic.

[1] http://www.youtube.com/watch?v=5ks3CHatj6Q

Eu votez!

2008-11-30T02:35:00.003+02:00

Eu merg sa votez pentru interesele industriei IT, o industrie care in 2007 a facut aproape 10% din PIB-ul Romaniei, cu 0.5% din forta de munca.

Eu merg sa votez pentru interesele si valorile grupului socio-demografic 25-35 de ani. Bineinteles ca acestea nu sunt nici definiete, nici impartasite de toti cei intre 25-35, dar sunt valori conflictuale cu cele ale altor grupuri socio-demografice: nu cred ca ar trebui cheltuiti atatia bani pe pensii, cand Romania este gatuita de un trafic rutier infernal; nu cred ca ar trebui cheltuite sume uriase pe medicamente compensate, si vreau o politica de asigurari de sanatate eficienta si transparenta, etc.

Eu merg sa votez pentru cresterea relevantei politicilor urbane.

Eu merg sa votez pentru prioritizarea reformei invatamantului (in mod special cel universitar). Bugetul este unul, si va trebui sa sustina si reforma din administratie publica, si cea din sanatate, si cea din armata, etc.

Se fac cercetari sociologice pe structura prezentei la vot (varsta, profesie, mediu de resedinta, educatie, etc), iar intr-o societate asezata, importanta lor este covarsitoare pentru politicienii ce vin in fata electoratului. Vorba clipului de acum 4 ani [1]: "duminica [...], el voteaza! E bine sa votezi si tu!".

[1] http://www.youtube.com/watch?v=O3NODD38rf4&feature=related

prof in 2008

2008-11-29T23:50:00.000+02:00

Mi se pare iresponsabil promovarea idei de "toti politicienii sunt o apa si un pamant". Unul dintre colegii mei posta cu declarata sila un citat din programul aliatei DA: "“se va reface demnitatea sociala si autonomia profesionala a institutorilor si profesorilor, considerand dascalul drept intelectual autonom si forta a schimbarii” [1]

In noiembrie 2004 salariul unui asistent in Poli era 460 ron, in noiembrie 2008 este 1035 ron.

Laboratoarele catedrei de calculatoare erau in 2004: EG103 - Baze de date (calculatoare 286), EG304 - Programare (286, cu server 386), cel mai performant fiind ED120 Protocoale de comunicatie, SPTR, PT (P3 1.6 GHz). Calculatoare pentium erau 20% dintre cele de la laborator.

2008: Toate laboratoarele au calculatoare, P4 cu 512-1024 MB RAM. Majoritatea laboratoarelor au fost renovate si mobilierul a fost schimbat.

2004 serverul catedrei era P3 512 RAM, 40 GB HDD. 2008: avem peste 12 servere folosite in diferite activitati, dintre care si un server cu 40 TB HDD (curs.cs.pub.ro).

Mizerie si mucuri de tigara avem si acum si atunci, diferenta este ca facultate cheltuie sume uriase in 2008 pentru igenizare. Civilizatia nu se poate schimba prin ordonanta de guvern.

Lucrurile s-au intamplat prin cresterea bugetului alocat invatamantului precum si prin deschiderea/suportul finatarii eruropene. Aceste lucruri le face guvernul. Nu doar cel din ultimii 4 ani.

In cazul in care veti gasi neajunsuri politicilor guvernamentale (pentru ca sunt) va rog sa le comparati cu cele ale guvernarilor trecute. Amintitiva ca in februarie 2004, Alexandru Athanasiu lua decizia de a dubla DOAR salariile profesorilor universitari, distrugand orice motivatie pentru tinerii asistenti de a se atasa de un sistem atat de inechitabil.

[1] http://www.dapnl-pd.ro/docpage.php?id=58

prea multa munca strica?

2008-11-20T18:07:00.000+02:00

In contextul discutiei despre pozitionarea scoli intre rolul de cadru de explorare a limitelor si acela de catalist a ideilor inovatoare, trebuie sa va atrag atentia ca invatamantul de licenta este unul de masa. Rolul sau primordial este acela de a genera deprinderi si un set de cunostinte de baza. Multe dintre cursurile si provocarile lipsite de sens din perspectiva fac diferenta nu intre studentii mai putin inteligenti si cei cu adevarat destepti, ci ii evindeteaza pe cei ce pot face fata unor conditii sustinute (adeseori adverse) de munca.

Nici unul dintre studentii ce au terminat in primii 10% specializarea de calculatoare nu am aflat sa aiba de suferit datorita alegerii de a munci pentru topul clasamentului. In plus toate modelele pe care le am eu din comunitatea IT: de la Calin Tatomir, Dan Garlasu, Bogdan Constantinescu, la Radu Georgescu, Dragos Manac, sau chiar din mediul academic: Nicolae Tapus, toti muncesc peste 40 de ore pe saptamana. Chiar daca valoarea lor nu e evidenta pentru unii studenti fiecare dintre cei mentionati reprezinta un nume de referinta pentru comunitatea IT.

Cred ca modelul de munca propus de societatea americana este unul ce distruge viata personala. Cu toate acestea, o saptamana de munca de sub 40 de ore imi da fiori de indignare, mai ales cand astfel de persoane se asteapta sa razbeasca compensand prin sclipire si inteligenta. De parca competia este formata numai din tocilari tampiti care nu inteleg ce invata. Am noutati pentru voi baieti: mojoritatea "tocilarilor" de ieri de la Automatica si Calculatoare ajung pe pozitii de condure in industia IT. Poate nu in primul an de la angajare.

... noi ca brazii

2008-11-15T22:29:00.000+02:00

O referinta externa [1], indica locul 925 pentru UPB [2]. Locul 1108 UB. Locul 1158 UBB. AI Cuza Iasi 1310. Locul 1325 ASE. In statisticile interne UPB apare pe locul 3 la sectiunea informatica [3]. In clasamentul general UPB apare pe locul pe locul 4. In ambele cazuri inainte sunt listate facultati umaniste: UB, UBB si AI Cuza Iasi. Criteriile de performanta difera semnificativ intre facultatile umaniste si cele tehnice/ingineresti [4].

Revin cu observatia. Chiar daca statisticile acestea sunt viciate, iar UPB/AC este pe locul 5 si nu 1 argumentul ramane: nu poti obtine o diploma de la o facultate de top cu 20 de ore de efort pe saptamana. Chiar daca imi puteti oferi exemple ce contrazic aceasta afirmatie tot nu voi accepta normalitatea unei astfel de situatii.

Un fost absolvent de AC, dupa un doctorat finalizat in Singapore a luat o bursa de postdoc in State. Imi povestea amuzat despre conferintele europene in care vin masteranzi, doctoranzi sau chiar cercetatori care lucreaza "nine to five", adica doar 8 ore pe zi. In majoritatea universitatilor de top [5] studentii muncesc 60 de ore pe saptamana.

Personal cred nivelul de 5 ar trebui stabilit la 40 de ore. Nu il aplic la materiile mele. Ma ghidez dupa 20 de ore pe saptamana (pentru toate materiile) pentru nota 5. 40-45 de ore pentru nota 9. Cred ca facultatea ar trebui sa incurajeze performanta, iar un curs care ofera note maxime pentru 4-5 ore pe saptamana (poate chiar mai putin) frustreaza exact performeri, cei ce intr-un mediu competitiv ar munci mai mult.

Liceul presupune o incarcare a elevilor de 40 de ore pe saptamana (scoala + teme). Majoritatea liceelor din Romania solicita o implicare de minim 30 de ore. Chiar vi se pare normal ca la facultate numarul de ore de pregatire ar trebui sa scada (chiar daca vorbim aici doar de nota de trecere)?

As aprecia orice linkuri ce confirma sau infirma pozitia de top a UPB/AC.

[1] http://www.webometrics.info
[2] http://www.webometrics.info/top4000.asp?offset=924
[3] http://www.ad-astra.ro/universitati/universities_domains.php?year=2007&domain_id=40
[4] http://acs.pub.ro/blog/razvan.rughinis/?p=20#comment-68
[5] http://www.webometrics.info/top4000.asp?offset=0

cautam studenti part-time pentru facultate de renume

2008-11-14T15:59:00.000+02:00

Parte din frustrarile ce apar in relatia student-asistent pornesc de la asteptari diferite.

Ca sa dau o natura mai concreta asteptarilor voi face distinctia intre nota de trecere si cea care marcheaza performanta in cazul cursurilor la care eu am ore. Pentru nota 5 un student ma astept sa investeasca saptamanal 3 ore: o ora in pregatirea laboratorului, doua in activitate de laborator. Pentru nota 9 un student ma astept sa investeasca saptamanal 8-9 ore: 3-3.5 in pregatirea laboratorului (parcurgerea suportului de laborator, exercitii), 2 ore laborator, 2 ore curs, 1.5 pentru teme (e adevarat, comasate intr-o perioada de 3 saptamani (aprox. 20 de ore in total) .

Imi pare rau daca considerati ca o facultate grea cum este Automatica trebuie terminata cu un efort sub cel al unui jumatati de norme de lucru (20 de ore pe saptamana).

Prin natura materiei este foarte dificil sa dam teme de casa pentru acoperirea celor 40-50 de ore de munca acasa. Inainte de a primi sugesti de teme va rog sa ganditi la mecanismele pentru asigurarea autentificarii autorului. Nu pot opta pentru un sistem in care posibilitatea de frauda este insemnata, un sistem in care am putea da teme de Packet Tracer sau de adresa IP, dar ar fi un singur student care face tema pentru intreaga grupa.

Eu consider ca o facultate de IT ce nu ofera cerinte pentru macar 40 de ore pe saptamana de la studenti de 18-22 de ani isi bate joc de potentialul generatiei de maine. Perfomanta in facultatile de renume nu se obtine nici macar la un program de lucru de 40 de ore, ci deseori la 60-70.

Din pacate pentru unii, din fericire pentru altii, Facultatea de Automatica si Calculatoare este cea mai buna facultate tehnica din Romania.

Nota, va rog!

2008-11-13T07:21:00.000+02:00

Intr-o societate blazata, am norocul sa traiesc intr-o oaza de entusiasm si pasiune. E drept ca entuziasmul se termina uneori inainte de a termina inventarierea colaboratorilor apropiati, dar ajunge o singura privire peste gard, la alte cursuri, la alte facultati, la prieteni angajati in industria IT, la mediul nostru politic, la societatea noastra, ca sa am din nou motivatia de a sta 60 de ore pe saptamana la scoala.

Din pacate totul in viata se plateste, iar mai trist e cand nota de plata a entuziasmului de a imbunatatii sistemul nu o aduce mediul politic, sau sistemul academic ci chiar studentii.

Ce sa alegi dintre:
"Jos palaria ca chiar doriti sa schimbati ceva in facultatea aceasta insa cum am mai spus prea multa daruire de cele mai multe ori strica.", "nu mi se pare normal un laborator in care sa nu ne invete nimeni NIMIC si sa nu ni se explice nimic in cazul in care nu ne descurcam cu un task", "A da teme pe bani ofera unui student sarac posibilitatea de a nu se angaja si deci de a se dedica facultatii. Un astfel de student ar trebui apreciat, si nu condamnat"

Eu il prefer pe Edmund Burke: "All that is necessary for the triumph of evil is that good men do nothing."

Inainte de a mi se infiera trufia da opta pentru un astfel de citat, precizez ca nu ma refer la mine. Sunt putine ocaziile cand aleg inactiunea drept o cale de solutionare a situatiilor tensionate. Ma refer mai ales la studentii buni, cei ce nu cred ca face o diferenta daca te duci sau nu al 290-lea student la un curs super-usor, cei ce sunt frustrati de pierderea unui punctaj minor fara sa vada relizarea cat au progresat de la inceputul semestrului, cei ce considera ca exmatricularea pentru vanzarea de teme este un lucru imoral, cei ce zi de zi descopera noi moduri de "a nu face nimic".

Google search

2008-11-09T19:02:00.000+02:00

Am vazut o caricatura foarte amuzanta [1], despre provenienta siglei Chrome, broswerul de la Google. Trebuie sa recunosc ca apreciez mult abordarea confruntationala aleasa de Google, chiar daca am avut nevoie de o caricatura sa inteleg strategia :).

Mult mai amuzant decat caricatura este faptul ca nu veti reusi sa gasiti caricatura folosind Google :), cel putin eu nu am reusit din mai multe incercari :(. Daca mergeti in schimb pe yahoo.com si cautati imagini dupa "chrome microsoft" prima pe care o obtineti e chiar caricatura in cauza.

[1] http://www.flickr.com/photos/26513934@N04/2874749029/

sondaje si evaluari...

2008-08-24T23:25:00.000+03:00

Pe siteul CFR este un sondaj despre oportunitatea introducerii in trenurile accelerate a unor vagoane cu locuri pentru transportul de biciclete. Ce e cu adevarat socant este numarul mare de voturi: aproape 30 de mii, din care peste 28 de mii sustin ca e o idee foarte buna. Chiar si in cazul folosirii unor motoare de vot, numarul e impresionant.

Intrebarea (retorica) este daca toti cei ce au votat au asteptat ca de maine sa se introduca astfel de vagoane, sau si-au asumat posibilitatea ca CFR sa ignore cu totul sondajul, dar au considerat ca e important sa iti expui parerea? In plus, este probabil ca au votat si oameni care nu ar folosi acest serviciu in viitorul previzibil.

Daca sondajul CFR este saua, iapa e reprezentata de formularele de evaluare si de modul in care sunt ele tratate de studenti in Facultatea de Automatica si Calculatoare. In lipsa unui rezultat imediat si palpabil e greu sa motivezi mase mari de oameni sa isi expuna parerea. Totusi, CFR a reusit, dar facultatea (inclusiv studentii) nu. Motivul o fi legat de durata evaluarii de cateva minute, fata de cele cateva secunde cat dureaza un vot pe siteul CFR? Sau o fi legat de lipsa de relevanta a facultatii pentru cariera personala? Sau de modelul cultural bascalios-plangacios de sorginte balcanica?

Personal, cred ca spiritul civic tine de atasamentul fata de niste valori si nu de interese de moment. Exersarea acestor valori (prin evaluari, prin exprimarea opiniilor, discutii cu prietenii, etc) dau greutate gandirii critice a fiecarui individ, chiar si in lipsa efectelor rasunatoare.

seriale pentru o vara fierbinte

2008-08-19T12:08:00.002+03:00

Un top al serialelor mele preferate ar arata astfel:
1. The Big Bang Theory (Sezonul 1) - Ultimate geek sitcom.
2. Studio 60 (Sezonul 1) - Delicioase confruntari intre perceptiile religioase ale Sarei Paulson si interpretarile agnostice ale lui Matthew Perry. Dialoguri rapide si spumoase cu care ne-a obisnuit Aaron Sorkin din West Wing.
3. Dexter (Sezonul 1 si 2) - Scenariu foarte cursiv, atentie pentru detalii, schimbari neasteptate de directie.
4. Coupling (Sezonul 1, 2, 3) - Replica britanica la Friends. Dialoguri spumoase. Teoriile si definitiile personajului Jeff sunt extrem de reusite.
5. Extras - Comedie britanica. Episodul preferat: 1x06 - cel cu Patrick Stewart:

http://www.youtube.com/watch?v=Fg_cwI1Xj4M
6. Curb Your Enthusiasm - doar pentru cei ce apreciaza umorul rezultat din situatii penibile.
7. Battlestar Galactica - SF.
8. My name is Earl - Comedie faina

Oldies, but goodies:
*. Tripping the Rift
*. Futurama
*. Friends
*. Babilon 5 (Seria 1, 2, 3, 4)
*. Star Trek: The Next Generation
*. 24 (Sezonul 1, 2, 3, 4) - Actiune.

Evaluare sau cum se spune pe la noi... feedback

2008-07-03T12:29:00.000+03:00

Inainte de a prezenta impactul completarii unui formular de evaluare pentru reforma sistemului academic, ma voi opri asupra aspectelor de natura personala.

Pentru mine primul motiv pentru a completa un formular de evaluare este prilejul de a reflecta asupra prezentarii/cursului/produsului pe care il evaluez. Cartile americane au deseori la finalul capitolului o sectiune: "Ce am invatat?". O sintetizare a plusurilor si minusurilor de pe parcursul unui semestru intreg, cred ca este o aptitudine critica pentru o persoana ce traieste intr-un mediu multi-tasking. Aptitudinile analitice si cele polemice implicate in argumentarea unui punct de vedere sunt deseori trecute cu vederea in procesul de invatamant din Romania (orientat mult mai mult pe cunostinte in defavoarea aptitudinilor). O evaluare este deschiderea unei dezbateri, si chiar in absenta unei replici castigul personal este unul insemnat.

O alta perspectiva asupra castigului personal din completarea unei evaluari este crearea unui set de asteptari pentru cursurile viitoare. Ca asteptarile unui student in anul I sunt sau nu intemeiate este o cu totul alta discutie. Dupa primul semestru, prin evaluarea propriilor experiente, studentul isi poate reajusta asteptarile astfel incat sa nu fie frustrat de lucruri ce il vor urmari toata facultatea. De exemplu, pentru un student ce pretuieste miscarea, absenta unei baze sportive in cadrul facultatii poate fi o continua sursa de frustrare. Daca in schimb va incerca sa gaseasca ocazii de miscare in afara facultatii relevanta subiectului va fi diminuata.

Voi trece acum la impactul evaluarii.

Asteptarile din partea studentilor sunt desori nerealiste. A dori ca un profesor sa fie schimbat dupa o evaluare negativa a activitatii didactice nu tine seama nici de constrangerile unei evaluari academice (acest lucru nu cred ca se intampla in nici o facultate europeana), nici de lipsa de traditie a procesului de evaluare studentesc.

Lipsa traditiei unor evaluari cu un impact clar, desi pare un lucru putin important, este punctul critic al intregului proces. Studentii doresc rezultate radicale pentru a fi motivati pe viitor sa dea completeze evaluarile, in vreme ce relevanta parerilor studentesti este drastic afectata de numarul relativ mic de evaluari completate (mult sub 50%).

Din pacate rezultatele radicale sunt la ani distanta, pentru ca primul efect al unei evaluari relevante va fi prevenirea aparitiei unor probleme similare, lucru greu de interpretat de catre studenti drept o victorie clara a intregului proces. In paralel, facultatea va cauta si solutii pentru parte din problemele structurale ce au drept efect cursuri tinute cu un minim de implicare din partea titularului.

Atata vreme cat avem un proces democratic de alegere a conducerii institutiilor de invatamant, confruntarile directe intre reprezentantii alesi ai institutiei si un anume profesor vor fi evitate. Asta nu inseamana ca nu se pot produce schimbari. In primul rand, prin stabilirea unor proceduri se pot folosi drept argumente rezultatele exprimate in evaluarea studenteasca. Cea mai importanta cale de reforma este promovarea persoanelor ce obtin evaluari bune, si nu infierarea celor neperformanti.

Critica ratiunii subiective

2008-06-27T15:16:00.000+03:00

Incercam sa promovam formulare de evaluare in care studentii sa isi exprime parerea despre cursuri. Dincolo de problema administrativa (sunt inca cursuri ce nu permit astfel de evaluari), mai exista o problema in intelegerea scopului unui astfel de demers. Nu voi adresa cantitatea insemnata de pareri exprimate in bascalie ce discrediteaza relevanta intregului proces. Ma voi opri asupra acelor pareri ce sesizeaza probleme aparute. Cel mai adesea astfel de evaluari vor exprima doar o valorizare, fara sa se straduiasca sa ofere o solutie.

Asteptarea studentilor este ca o data constientizata problema, titularul de curs sa incerce sa gaseasca o solutie. Din pacate raportarea unei probleme nu duce inevitabil la constientizarea sa.

Este foarte greu sa transmiti un mesaj critic care sa fie cu adevarat luat in seama. Prima reactie in fata unui mesaj critic este acela de a prezenta circumstantele. "Daca X ar intelege intreg contextul in mod sigur nu ar mai fi asa de indignat." Studentul insa nu e interesat nici de context, nici de asocierea unei responsabilitati, ci doar de problema specifica, si e normal sa fie asa.

Oferirea unei solutii muta discutia din sfera "cursul sucks" in zona "ar fi important sa face la curs asta". Reactia in primul caz este adesea una defensiva. In cel de al doilea este una polemica: "eu nu cred ca propunerea aduce cu adevarat un plus". In primul caz nu exista nici un dialog, in cel de al doilea exista potentialul unei comunicari.

Lipsa de rabdare

2008-06-22T12:53:00.002+03:00

Constiinta faptului ca ai intrat la cea mai buna facultate poate actiona impotriva ta. Multi studenti sunt total incapabili de a participa intr-o organizatie studenteasca, pentru ca asta ar insemna acceptarea autoritatii unui alt student. Un student de la o alta facultatate confruntat cu o ierarhie organizationala se va intreba care sunt pasii pentru a putea promova. Sunt chiar multi ce se vor implica intr-o organizatie pentru ideile pe care aceasta le apara. Studentul la calculatoare va fi mai preocupat de ce X este cel ce ia decizii si nu el. Cel mai adesea isi va cheltui energia incercand sa demonteze ideile lui X, pentru ca aceasta este perceputa ca o metoda de promovare a propriei valori. Din pacate costurile includerii unui astfel de membru pentru organizatie/proiect sunt foarte mari.

Studentii nostri nu merg la vot din acelasi motiv pentru care nu participa in organizatii: considera ca a fi un vot in plus nu schimba nimic, dupa cum un executant in plus intr-o echipa nu schimba nimic. Valoare organizatiei, a grupului profesional din care fac sau vor face parte este cel mai adesea prea putin relevanta. Un vot exprimat in alegeri locale sau nationale nu reprezinta un vot pentru un anume candidat, ci reprezinta un vot pentru comunitatea din care faci parte. Votul meu a fost un vot pentru interesele tuturor grupurilor din care fac parte: grupul votantilor din mediul urban, grupul celor cu studii superioare, grupul celor din industria IT&C, grupul celor intre 30-35 de ani, etc.

Politicienii sunt alesi prin vot, iar realitatea este ca promovarea unor initiative IT&C sau initiative pentru tineri nu aduce voturi, spre deosebire de promovarea unei agende agricole (procentul cel mai mare de prezenta la vot este in mediul rural), eventual specifica grupului de varsta 50+.

Este dificil de trecut de la un sistem individualist in care recompensele si pedepsele vin prompt (cum e cazul scolii), la un sistem care efectele de termen lung sunt cele care cu adevarat creeaza valorile.

diploma 2008 sau euro 2008?

2008-06-18T18:27:00.000+03:00

Vlad Posea isi exprima parerea despre diploma:
(http://vlad.posea.eu/educatie/despre-evaluarea-lucrarilor-de-diploma.html)

"Lucrarea va fi publicata pe web". Mult mai multe lucruri importante nu sunt publicate pe web. Primul care imi vine in minte este programul managerial al domnului decan Dumitru Popescu. Trecerea de la un sistem in care nu exista mai nimic pe web la unul in care exista 300 de diplome cu 300 de referate de evaluare este prea abrupta ca sa aiba sanse de succes. Hai sa facem mai intai proceduri pentru procesele din catedra si sa publicam aceste proceduri. Are cineva idee cu adevarat care sunt cu lucrurile ce ar trebui rezolvate la decanat si ce ar trebui rezolvat la nivel de catedra.

In plus, atat vreme cat majoritatea conducatorilor de diploma nu au facut nici macar o descriere de 3 randuri a proiectelor pe http://cs.pub.ro/~diploma/ (aici ma includ si pe mine). Nu vad cum ne putem astepta la referate pertinente pe marginea proiectelor studentesti.

Propunerile lui Vlad, desi sunt pertinente, nu tin seama de constrangerile fundamentale ale sistemului: lipsa de oameni si orgoliul conducatorilor de diploma. Prima constrangere nu o sa ma obosesc sa o argumentez, fiind cunoscuta de toata lumea. Ce nu este inteles de mai tineri colegi de catedra este faptul ca sustinerea diplomei este un bun prilej pentru conducatorii de diplome de a isi demonstra puterea de negociere. Cu alte cuvinte o diploma proasta va putea fi penalizata doar daca conducatorul sau nu este foarte implicat in activitatile catedrei, pentru ca o nota proasta a studentului este perceputa ca un vot de blam dat conducatorului. (vezi bancul cu iepurasu' care isi facea doctoratul).

Sa nu uitam ca este vorba de un volum suplimentar de 60 de ore de munca (6 ore per proiect, 10 lucrari per cadru didactic, 30 de cadre didactice = 300 de diplome). Sunt multe alte proiecte in care ar putea fi investit volumul acesta de ore munca cu un beneficiu mai important pentru facultate.

Sper ca macar anul urmator sa avem o procedura de diploma (discutata si disputata in catedra) in care studentii sa stie ce formulare trebuie depuse unde. Ar fi o schimbare insemnata.

C1, C2, C3, C4... TI

2008-04-10T21:01:00.000+03:00

Dupa prezentarea modulelor de specializare C1, C2, C3, C4 am incercat sa putam o discutie intre tinerii asistenti si studenti. In tabara asistentilor 4 oagari: doi Razvani, un Vlad Posea si un Florin Pop. In tabara studentilor 30 de voluntari. Subiectele au fost 3:
1. ce a fost bun, ce a fost rau, rau vazut din banci
2. ce a fost bun vazut din partea asistentilor
3. next step

Studentii au invatat ca e mai simplu ca decat sa raspunda la intrebari legate de evenimentele de prezentare a modulelor de specializare e mult mai simplu sa puna ei intrebari asistentilor, asa ca ne-am trezit noi prezentand iar, pe scurt fiecare specializare. Ori de cate ori am incercat sa revin la un demers reflexiv mi se intorceau din sala intrebari si nu raspunsuri.

Atomosfera faina si deschisa.

Am trecut dupa o ora la feedbackul asistentilor, in care am rezumat cele 3 avantaje ale intalnirilor cu titularii cursurilor de specializare:
2a. schimbarea perceptiei in legatura cu demotivarea studentilor. Dupa 4 intalniri in care au participat minim 140 de studenti cred ca multor profesori le va fi greu sa isi rationalizaze salile goale de curs prin teoria dezinteresului total al studentilor.
2b. prilejuirea unui event de socializare intre titularii cursurilor din cadrul fiecarei specializari. Din pacate in cadrul catedrei stim prea putin despre cursurile colegilor nostri, asa ca a fost mai mult decat binevenita o scurta prezentare a continutului cursului, a laboratorului, a incarcarii ce o presupune fiecare curs pentru studenti.
2c. crestrea in relevanta prezentarilor de curs a laboratorului. Sistemul de notare a evoluat prin acordarea unei ponderi crescande a laboratorului din nota finala. Din pacate multi dintre colegii mai tinerii asistenti nu sunt cunoscuti de colegii de catedra, desi au un impact major in organizarea unora dintre laboratoarele importante din facultate.

Ce ar trebui facut in continuare?
Din pacate oferirea unei libertati totale in selectarea cursurilor s-ar traduce intr-un numar de conflicte in orar. O evaluare facuta in cadrul catedrei estimeaza la 20% numarul de ore suplimentare necesar pentru a rezolva toate conflictele de orar ce ar putea apare pe programa actuala (daca pastram aceasi limita de 26 studenti per grupa). Asta se traduce in +20% sali de curs/laborator. Atat vreme cat Facultatea de Automatica si Calcultatoare are cea mai scazut raport intre suprafata totala si numarul de studenti, atat vreme cat avem orare cu ferestre de 4-6 ore, atat vreme cat sunt ore pana la ora 22, discutia despre flexibilizarea totala a curriculei mi se pare mult prea departe.

Un prim pas ar fi finalizarea brosurii de prezentare a tuturor cursurilor din facultate.

O directie importanta de promovare a cursurilor valoroase este cresterea importantei feedbackului in primul rand in randul studentilor. Pentru a solicita efecte cauzate de feedback trebuie sa se treaca de un prag de relevanta. Acest prag nu poate fi de sub 50%.

presiunea libertatii

2008-04-01T11:55:00.000+03:00

Olanda. Noi oportunitati. Situatia este "condimentata" de o stare extrem de "revolutionara" a propriului meu stomac. Am reusit sa rezist tentatiei de a manca lucruri dulci sau branza intreaga zi (tentatia fiind cu atat mai mare cu cat mesele de dimineata si pranz erau asigurate de facultate). Pentru masa de seara am incercat sa luam o decizie de grup. Fara sa tin seama de stomacul meu plin de personalitate, am votat fara sa clipesc pentru cea mai putin inspirata solutie: mancare indiana.

Intrebarea este, cum am reusit sa demonstrez o disciplina de invidiat cand a fost vorba de un mediu cu prea putine alegeri (cum era micul dejun sau pranzul) dar din infinitatea de optiuni pentru cina am optat pentru cea mai proasta.

Cand sunt constrangeri, imi place sa le definesc si gasesc o provocare in a nu le incalca. Astfel satisfactia la primele mese nu a fost una gastronomica, cat una data de infruntarea tentatiilor si gasirea unei solutii intr-un mediu cu extrem de putine optiuni.

Pentru cina puteam alege orice local si tocmai aceasta libertate mi-a infrant spiritul combativ. In plus, provocarea de infruntare a tentatiilor isi pierduse din atractie prin exersarea de peste zi.

Don't waste time elsewhere

2008-03-31T22:55:00.002+03:00

In aeroportul din Otopeni ruleaza o reclama de 60 de secunde de promovare a Romaniei. Dupa o serie de imagini idilece ce aveau pretentia de a prezenta Romania, marea incheiere a spotului lasa pe eran sa zaboveasca sloganul campaniei: "Don't waste time elsewhere". Imaginile mi s-au parut total lipsite de personalitate, dar sloganul m-a surprins prin lipsa totala de fluenta in engleza. Suna chiar prost. Sunt dispus sa accept unele compromisuri in formulare, pentru promovarea unui continut penetrant. Nu e cazul sloganului de fata. In primul rand spotul incerca sa prezinte Romania ca o destinatie turistica. Nu cred ca vreun turist se gandeste la vacanta ca o pierdere de timp. Cred ca un astfel de slogan este perceput ca si agresiv, poate chiar judgemental.

O dimensiune mai amuzanta a sloganului este traducerea: "Veniti in Romania sa vedeti cu se pierde cu adevarat timpul".

second hand coke

2008-03-31T22:55:00.001+03:00

Povestirea este una foarte simpla.
Se da un grup mixt: 10 studenti romani, 2 olandezi. Unul dintre studentii romani dupa ce termina un meniu de Burger King vrea sa arunce paharul de cola ce mai avea jumatate de continut. Unul dintre olandezi decreteaza ca asta ar fi risipa si scoate o sticla de plastic (nu de unica folosinta) si goleste cotinutul paharului in propria sticla.

Asta mi-a adus aminte de plasele din material textil de vanzare in Anglia: "One bag for life". Nu cred ca exista macar unul dintre studenti romani care sa aiba o sticla pe care sa o foloseasca pentru refill. Mai mult, nu vad repetata scena in Romania, in care un tanar sa solicite continutul semi-consumat al unui pahar de cola.

Din pacate, cel mai adesea, citim o astfel de situatie, drept o dovada de zgarcenie sau saracie, si ratam dimensiunea ecologista. Norocul meu a fost ca situatia s-a intamplat in Olanda si nu in Bulgaria..

... medidatii pe marginea birocratiei de stat

2008-03-28T23:34:00.002+02:00

Deseori a trebuit sa incerc sa calmez colaboratori apropiati nervosi din cauza lipsei de promptitudine a secretariatului Facultatii de Automatica si Calculatoare fata de solicitarile studentesti. Cel mai adesea, le explic ca birocratia noastra nu e neaparat mai ineficienta decat cea din Franta spre exemplu, singura diferenta importanta fiind ca o secretara dintr-o facultate vestica are de raspuns la cererile a 50 de studenti in vreme ce la noi exista o singura secretara la 650 de studenti. Cu alte cuvinte, vina nu o poarta secretara, ci sistemul.Vineri mi-a venit mie randul sa imi incerc fortele in dificila sarcina de a obtine o adeverinta de angajat UPB, deci de infruntat balaurul birocratic al Rectoratului. Am intrat in biroul de personal in care o secretara amabila mi-a dat adeverinta in mai putin de un minut.

Din pacate adeverinta trebuia stampilata. Asa ca am fost rerutat spre "Directia de informatizare si resurse umane". Aici mi s-a explicat scurt ca trebuie mai intai sa obtin semnatura dnului director inainte de a putea primi stampila mult dorita. Am ajuns astfel sa ma pozitionez strategic la usa dnului director. Si stai, si stai. Dnul director vorbea la telefon, asa ca am mai stat. In total mai bine de 20 de minute. Intre timp au mai venit inca 3 profesori, care s-au asezat docili la coada. Cand am ajuns in fata dnului director am incercat sa ii zic ca sistemul nu functioneaza bine, cand 4 cadre didactice ajung sa isi piarda 20 de minute in fata biroului sau. M-a expediat rapid: "Asta este parerea TA". Desi folosisem un ton politicos si persoana a doua plural, prin simpla mea pozitie critica am retrogradat la persoana a doua singular.

Problema nu e cu cele 20 de minute, ci cu sistemul care solicita angajatilor sa se prezinte umili in fata directorului pentru a lua adeverinta. Bineinteles ca directorul nu are acces la registrele de angajati si ca semneaza orice i se trimite de la secretariat, dar scurcircuitarea acestui lant prin plasarea stampilei direct la secretarea ce mi-a dat si adeverinta, nu i-ar mai fi oferit dnului director senzatia de control a institutiei. Aceasta senzatie este piatra de temelie a birocratiei de stat. Oamenii avanseaza ierarhic nu numai pentru un ban in plus la salariu, ci si pentru satisfacerea acestei senzatii.